Salt la conţinut

Salt la cuprins

Biblia – Traducerea lumii noi (ediția de studiu)

C3

Versete în care numele divin nu apare în citate directe sau indirecte în cartea Ioan

IOAN 12:38a „Iehova, cine a crezut . . . ?”

MOTIVE: În textul ebraic original, în Isaia 53:1, verset citat aici, numele divin apărea doar o dată, în expresia „brațul lui Iehova”. Însă, sub inspirație divină, Ioan citează din Septuaginta, nu din textul ebraic original. Când a fost tradusă Septuaginta, este posibil ca traducătorii să fi inserat numele divin în prima ocurență pentru ca cititorul să înțeleagă că Isaia îi adresa întrebările lui Dumnezeu. (Vezi Romani 10:16, unde este citat același verset, Isaia 53:1.) În copiile de mai târziu ale Septuagintei, citatul începe cu termenul Kýrios (Domn) la vocativ (formă utilizată pentru adresarea directă), nu cu numele divin. Totuși, termenul Kýrios este deseori folosit ca substitut al Tetragramei, din textul ebraic original (un exemplu este a doua ocurență a termenului Kýrios în acest citat). Prin urmare, în Traducerea lumii noi, aici a fost folosit numele divin. (Vezi Ioan 12:38b.)

REFERINȚE:

  • The Bible Commentary, ediție îngrijită de F. Cook, retipărită în 1981, face următorul comentariu cu privire la prima ocurență a termenului „Domn” din Romani 10:16 (un alt verset în care este citat Isaia 53:1): „Termenul «Domn», adăugat aici și în traducerile grecești ale versetului din Is. liii. I [53:1], arată că profetul i se adresa lui Iehova, cel de la care venea mesajul . . . Această adăugire concordă cu sensul original al pasajului și cu comentariul făcut de Sf. Pavel în v. 17”.

  • The Interpretation of St. Paul’s Epistle to the Romans, de R. Lenski, spune despre același citat din Isaia 53:1 care apare în Romani 10:16: „Pavel adaugă termenul «Domn» la acest citat întrucât întrebarea profetului îi era adresată lui Yahweh”.

  • În cartea The Principles and Practice of New Testament Textual Criticism, G. Kilpatrick menționează că în Ioan 12:38 „Κύριος [Kýrios] = Yahweh” în două ocurențe.

  • Complete Jewish Bible, de David Stern, 1998, redă termenul „ADONAI” cu majusculă și capităluțe de două ori în acest verset. În introducere, traducătorul explică: „Termenul «ADONAI» este folosit . . . oriunde am considerat, în calitate de traducător, că «kurios» [«kyrios»] este echivalentul grecesc al Tetragramei”.

  • The Companion Bible, cu note de E. Bullinger, tipărită în 1999, redă termenul „DOMNUL” cu majusculă și capităluțe de două ori în Ioan 12:38 pentru a arăta că, în ambele ocurențe, el se referă la Iehova. În Apendicele 98, intitulat „Nume și titluri ale lui Dumnezeu în Noul Testament”, la p. 142, Ioan 12:38 apare de două ori la subtitlul „DOMNUL . . . Folosit cu privire la Iehova”.

  • The Scofield Reference Bible, de C. Scofield, 1909, spune într-o notă marginală de la prima ocurență a termenului „Domn” din Ioan 12:38: „Iehova. Is. 53:1”.

  • NLT Study Bible, ediția a II-a, 2008, redă termenul „DOMNUL” cu majusculă și capităluțe în ambele ocurențe din Ioan 12:38. În „Introducere la New Living Translation”, comitetul de traducere al acestei Biblii face următorul comentariu: „În general, am redat cu consecvență Tetragrama (YHWH) prin «DOMNUL», utilizând o formă . . . care este comună în traducerile din limba engleză”. Cu referire la Noul Testament, comitetul afirmă: „Termenul grecesc kurios [kyrios] este tradus cu consecvență prin «Domn»; ca excepție, este tradus prin «DOMN» ori de câte ori Noul Testament citează în mod explicit din Vechiul Testament și termenul apare scris acolo cu capităluțe”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J12, 14, 16-18, 22, 23, 34-36, 39, 46, 52, 61, 65, 66, 88, 93, 100-102, 105, 106, 114-118, 122, 130, 133, 136, 144-147, 149, 190, 191, 201, 204, 212, 225, 236, 244, 262, 265, 271, 273, 289, 295-297, 322-325