Estera 1:1-22

1  În zilele lui Ahașveroș*, acel Ahașveroș care domnea peste 127 de provincii,+ din India până în Etiopia*,  în zilele când regele Ahașveroș domnea din fortăreața* Susa,+  în al treilea an al domniei sale, el a dat un ospăț pentru toți prinții și slujitorii săi. Comandanții armatei Persiei+ și a Mediei,+ nobilii și prinții provinciilor erau înaintea sa,  iar el le-a arătat bogățiile regatului său grandios, precum și gloria și strălucirea măreției sale pe parcursul multor zile, 180 de zile.  După ce au trecut aceste zile, regele a dat un ospăț pentru toți cei din fortăreața* Susa, de la cel mai mare până la cel mai mic, în curtea grădinii de la palatul regal; ospățul a durat șapte zile.  Curtea era împodobită cu draperii de in, de bumbac fin și de material albastru, strânse cu șnururi dintr-o țesătură fină și cu cordoane de lână purpurie, prinse în inele de argint pe coloane de marmură. Pe pavajul de porfir, de marmură albă, de sidef și de marmură neagră se aflau divane de aur și de argint.  Vinul era servit în cupe* de aur, fiecare cupă fiind diferită de celelalte. Vinul regal era din belșug, potrivit bunăstării regelui.  Nimeni nu era obligat* să bea; aceasta era regula cu acea ocazie, căci regele stabilise cu demnitarii de la palat ca fiecare să facă după bunul său plac.  Regina Vasti+ a dat și ea un ospăț pentru femei în casa* regală a regelui Ahașveroș. 10  În a șaptea zi, când inima regelui era veselă datorită vinului, el le-a spus lui Mehuman, lui Bizta, lui Harbona,+ lui Bigta, lui Abagta, lui Zetar și lui Carcas, cei șapte demnitari de la curte care erau slujitori personali ai regelui Ahașveroș, 11  să o aducă pe regina Vasti înaintea regelui, cu podoaba ei regală* pe cap, ca să le arate popoarelor și prinților frumusețea ei; căci era foarte frumoasă. 12  Dar regina Vasti n-a vrut nicidecum să se supună poruncii regelui, transmisă prin demnitarii de la curte. Atunci regele s-a mâniat foarte tare și clocotea de furie. 13  Și regele a vorbit cu înțelepții care cunoșteau precedentele juridice* (fiindcă regele obișnuia să se consulte cu toți cei care erau experți în lege și procese, 14  iar cei mai apropiați îi erau Carșena, Șetar, Admata, Tarsis, Meres, Marsena și Memucan, șapte prinți+ ai Persiei și ai Mediei, care aveau acces la rege și care ocupau cele mai înalte poziții în regat). 15  Regele a întrebat: „Potrivit legii, ce trebuie să i se facă reginei Vasti pentru că nu s-a supus poruncii regelui Ahașveroș, transmisă prin demnitarii de la curte?”. 16  Atunci Memucan a spus în prezența regelui și a prinților: „Nu numai împotriva regelui a făcut regina Vasti ce este rău,+ ci și împotriva tuturor prinților și a tuturor popoarelor din toate provinciile regelui Ahașveroș. 17  Căci fapta reginei va fi cunoscută de toate soțiile, iar ele își vor disprețui soții și vor zice: «Regele Ahașveroș a poruncit să fie adusă regina Vasti înaintea lui, dar ea n-a vrut să vină». 18  Și, chiar în ziua aceasta, prințesele Persiei și ale Mediei, care știu de fapta reginei, le vor vorbi la fel tuturor prinților regelui și va fi mult dispreț și mânie. 19  Dacă regele găsește de cuviință, să dea un decret regal care să fie scris printre legile Persiei și ale Mediei, ce nu pot fi anulate,+ potrivit căruia Vasti nu va mai putea veni niciodată înaintea regelui Ahașveroș; iar regele să numească regină o altă femeie, mai bună decât ea. 20  Și, când decretul regelui va fi cunoscut pe tot cuprinsul vastului său imperiu, toate soțiile le vor da onoare soților lor, de la cel mai mare până la cel mai mic”. 21  Acest sfat a fost pe placul regelui și al prinților și regele a făcut așa cum a spus Memucan. 22  Astfel, a trimis scrisori în toate provinciile regelui,+ fiecărei provincii potrivit scrierii ei și fiecărui popor în limba lui, pentru ca fiecare soț să fie stăpân* în casa lui și să vorbească în limba poporului său*.

Note de subsol

Se consideră că este vorba despre Xerxes I, fiul lui Darius cel Mare (Darius Hystaspis).
Sau „Cuș”.
Sau „palatul”, „citadela”.
Sau „palatul”, „citadela”.
Sau „vase”, „pocale”.
Adică ei puteau bea oricât doreau, fie mult, fie puțin.
Sau „palatul”.
Sau „turbanul”.
Sau „procedurile”. Lit. „timpurile”.
Sau „prinț”.
Din câte se pare, aceasta însemna că, dacă limba maternă a soției era diferită de a soțului, în casă trebuia să se vorbească în limba soțului.

Note de studiu

Multimedia