Salt la conţinut

Salt la cuprins

Să recunoaştem tulburările grave de somn

Să recunoaştem tulburările grave de somn

Să recunoaştem tulburările grave de somn

UNEORI, simptomele indică o tulburare de somn gravă. Insomnia cronică durează mai mult de o lună şi este asociată cu probleme mai serioase, inclusiv cu depresia. Insomnia cronică poate fi şi un simptom al unei boli fizice grave.

Apneea de somn

Mario suferea de somnolenţă diurnă excesivă. Când era la volan, soţia lui trebuia să-l supravegheze cu atenţie, deoarece avea momente când îşi pierdea cunoştinţa, momente de care rareori îşi aducea aminte. Sforăia zgomotos şi neregulat * în fiecare noapte, iar uneori se trezea brusc încercând cu disperare să tragă aer în piept.

Mario prezenta simptomele clasice ale apneei de somn. Apneea înseamnă literalmente „fără respiraţie“. Un episod de apnee de somn poate dura între zece secunde şi două sau trei minute. Din lipsă de aer, persoana se foieşte întruna, după care adoarme. Însă apneea se repetă de sute de ori pe noapte. Apneea este de trei feluri.

Apneea centrală se produce când centrii respiratori din creier nu dau comanda de a respira regulat. În cazul apneei obstructive, tractul respirator superior se închide, blocând circulaţia aerului. Apneea mixtă este o combinaţie a celor două tipuri de apnee prezentate anterior şi este cel mai des întâlnită. Victima oricărui tip de apnee se va simţi ca o persoană care nu doarme deloc noaptea!

Cei care suferă de apnee de somn sunt mereu în primejdie deoarece îşi pot pierde cunoştinţa, fie că sunt la locul de muncă, fie că sunt la volanul maşinii. Ei pot avea hipertensiune arterială, o inimă mărită, iar în plus sunt mai predispuşi la accident vascular cerebral sau la insuficienţă cardiacă. Dr. William Dement de la Universitatea Stanford arată că, anual, mor circa 38 000 de americani din cauza problemelor cardiovasculare provocate de apneea de somn.

Deşi este mai des întâlnită la bărbaţii obezi care au peste 40 de ani, apneea de somn se poate instala la orice vârstă, chiar şi la copii. Există mai multe tratamente, dar toate trebuie urmate sub supravegherea un specialist în probleme de somn. Cel mai eficace tratament nechirurgical pentru apneea obstructivă este folosirea unui dispozitiv de ventilaţie cu presiune pozitivă continuă. Pacientul poartă în timpul nopţii o mască nazală; o pompă (reglată de medic în funcţie de fiecare pacient) trimite cantitatea de aer necesară pentru a preveni apneea. Dacă starea pacientului nu se ameliorează, se poate recurge la diferite măsuri chirurgicale, inclusiv la îndepărtarea excesului de ţesut din gât cu ajutorul laserului sau al undelor radio.

Narcolepsia

O altă tulburare de somn care necesită îngrijire medicală este narcolepsia, o problemă neurologică ce cauzează somnolenţă diurnă excesivă. Buck, de pildă, era mereu somnolent. Adormea brusc chiar în mijlocul unei şedinţe importante. S-a gândit să ţină nişte chei în mână ca, atunci când adormea, să se trezească la zgomotul cheilor căzute pe podea. Apoi a început să sufere de cataplexie: i se înmuiau genunchii şi se prăbuşea ori de câte ori simţea o emoţie puternică. Au apărut apoi simptomele paraliziei din timpul somnului, iar, din când în când, avea halucinaţii chiar înainte de a adormi.

Narcolepsia se instalează de obicei la pacienţi cu vârsta între 10 şi 30 de ani. Aceştia suferă uneori de aşa-numitul comportament automat; deşi par a se comporta normal, la trezire ei nu-şi amintesc nimic. Cel mai grav însă este că această problemă rămâne nediagnosticată ani la rând, timp în care, pacientul este etichetat drept leneş, încet la minte sau ciudat. Deşi boala este încă incurabilă, simptomele ei pot fi tratate, cu mai mult sau mai puţin succes, prin medicaţie şi prin schimbări în stilul de viaţă. *

Alte tulburări de somn

Alte două tulburări de somn, care uneori se manifestă ca sindroame asociate, afectează direct membrele, ducând în final la insomnie cronică. Mişcările periodice ale membrelor se manifestă în timpul somnului prin mişcări involuntare şi zvâcniri ale picioarelor, uneori chiar ale braţelor. Un exemplu este Michael. Testele au arătat că episoadele de mişcări periodice ale picioarelor îl trezeau de câte 350 de ori pe noapte!

O altă problemă este sindromul picioarelor neliniştite *. Senzaţiile resimţite în muşchii picioarelor şi în genunchi determină pacientul să se mişte, nepermiţându-i astfel să adoarmă. Deşi această problemă este uneori asociată cu lipsa exerciţiilor fizice sau cu o circulaţie proastă, unele cazuri par a avea legătură cu consumul de cafeină. Se ştie că şi consumul de alcool agravează uneori problema.

Bruxismul este o tulburare caracterizată prin scrâşnirea sau încleştarea dinţilor în timpul somnului. Dacă devine o obişnuinţă, poate cauza deteriorarea excesivă a dinţilor, precum şi disconfort la nivelul maxilarelor şi poate duce la insomnie gravă. În funcţie de gravitatea problemei, tratamentul variază de la chirurgie orală, la purtarea pe timpul nopţii a unui anumit tip de aparat dentar.

Această trecere în revistă a câtorva tulburări de somn arată că ignorarea lor poate avea consecinţe grave. Tratamentul poate fi simplu sau complex, dar de cele mai multe ori este esenţial. Dacă voi sau cineva drag vouă suferă de insomnie cronică sau prezintă vreun simptom al unei tulburări de somn grave, ar fi înţelept să cereţi ajutor de specialitate cât mai repede. Chiar dacă tratamentul nu elimină problema în întregime, el poate reduce semnificativ efectele asupra sănătăţii şi poate face pentru toţi situaţia mai uşor de suportat. Apoi, în viitor, când promisiunile Bibliei se vor fi împlinit, „nici un locuitor nu va zice: «Sunt bolnav»“. Toate bolile vor fi eliminate definitiv de Dumnezeu, care face „toate lucrurile noi“. — Isaia 33:24, NW; Revelaţia 21:3–5.

[Note de subsol]

^ par. 4 Sforăitul neregulat şi zgomotos asociat cu apneea de somn nu trebuie confundat cu sforăitul uşor, ritmic, care apare ocazional la mulţi oameni în timpul somnului; în acest caz, singura problemă este că ceilalţi din cameră nu pot să doarmă.

^ par. 11 Pentru mai multe informaţii despre narcolepsie, vezi Treziţi-vă! din 8 aprilie 1991 (engl.), paginile 19–21.

^ par. 14 Pentru mai multe informaţii despre această tulburare vezi Treziţi-vă! din 22 noiembrie 2000.

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

Tulburările de somn ar trebui tratate sub supravegherea medicului

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

Sforăitul poate fi un simptom al apneei de somn

[Legenda fotografiei de la pagina 11]

Narcolepsia este adesea etichetată în mod greşit drept lene

[Legenda fotografiei de la pagina 12]

Dispozitivele care asigură ventilaţia căilor respiratorii pot ameliora apneea de somn