ȘTII să citești în ebraica biblică? Probabil că nu. Poate că nici nu ai văzut vreodată o Biblie în ebraică. S-ar putea să apreciezi mai mult propriul exemplar al Bibliei după ce vei afla unele lucruri despre eruditul Elias Hutter, care a trăit în secolul al XVI-lea, și despre cele două ediții ale Bibliei în limba ebraică pe care le-a publicat.

Elias Hutter s-a născut în 1553 în Görlitz, un orășel aflat în apropiere de actuala graniță a Germaniei cu Polonia și Cehia. Hutter a studiat limbi orientale la Universitatea Luterană din Jena. La doar 24 de ani a fost numit profesor de ebraică în Leipzig. Fiind un reformator al sistemului de învățământ, el a înființat mai târziu o școală în Nuremberg, unde elevii puteau învăța ebraica, greaca, latina și germana în doar patru ani. Pe vremea aceea, acest deziderat era imposibil de atins la altă școală sau universitate.

În 1587, Hutter a realizat o ediție în ebraică a Vechiului Testament. Aceasta a fost denumită Derekh ha-Kodesh, titlu inspirat din Isaia 35:8, însemnând „Calea Sfințeniei”. Frumoasele ei caractere au stârnit admirația multora, unii chiar afirmând că „fiecare detaliu al acestei ediții vădește splendoare”. Însă această Biblie a fost cu adevărat valoroasă deoarece s-a dovedit un instrument util în învățarea limbii ebraice.

Pentru a înțelege de ce Biblia lui Hutter era atât de folositoare să ne gândim la două dificultăți cu care se confruntă cei care încearcă să citească Biblia în ebraică. În primul rând, alfabetul este diferit. În al doilea rând, prefixele și sufixele fac ca rădăcina unor cuvinte să fie greu de recunoscut. De exemplu, în Ezechiel 18:4, cuvântul ebraic נפשׁ (transliterat néphesh), care înseamnă „suflet”, este precedat de prefixul ה (ha) cu rol de articol hotărât, formând astfel cuvântul הנפשׁ (hannéphesh), adică „sufletul”. Pentru un cititor neavizat, הנפשׁ (hannéphesh) ar putea părea un cuvânt total diferit de נפשׁ (néphesh).

Dorind să-și ajute elevii, Hutter a apelat la o tehnică de tipărire ingenioasă: a folosit atât caractere ebraice pline, cât și litere de contur. El a tipărit rădăcina cuvintelor cu litere normale  (pline), iar prefixele și sufixele cu litere de contur (goale). Acest procedeu simplu i-a ajutat pe elevi să identifice rădăcina cuvintelor ebraice și astfel să învețe mai ușor limba. Ediția cu referințe a Sfintelor Scripturi – Traducerea lumii noi (engl.) folosește o tehnică asemănătoare la notele de subsol. * Rădăcina transliterată a cuvintelor este tipărită cu litere aldine, iar prefixele și sufixele, cu litere normale. În fragmentele evidențiate în imaginile de mai sus se văd caracterele folosite în Ezechiel 18:4 atât în Biblia ebraică a lui Hutter, cât și în ediția cu referințe a Traducerii lumii noi, la nota de subsol.

Hutter a tipărit și o ediție în 12 limbi a Noului Testament, publicată la Nuremberg în 1599 și cunoscută ca Nuremberg Polyglot. El a dorit să includă și o traducere în ebraică a Scripturilor grecești creștine. Hutter a spus că „ar fi fost dispus să plătească o avere” pentru o astfel de traducere, însă căutarea lui s-a dovedit zadarnică. * Așa că a decis să traducă singur Noul Testament din greacă în ebraică. Lăsând la o parte celelalte proiecte, Hutter a reușit să termine întreaga traducere în doar un an!

Cât de bună a fost această traducere a lui Hutter? În 1891, eruditul evreu Franz Delitzsch a scris: „Traducerea lui în ebraică dezvăluie o înțelegere a limbii rar întâlnită printre creștini. Această traducere merită încă să fie consultată, întrucât Hutter a reușit în nenumărate cazuri să aleagă cuvintele cele mai potrivite pentru a reda sensul exact al expresiilor”.

Hutter nu s-a îmbogățit datorită muncii de traducere. Din câte se pare edițiile publicate de el nu s-au vândut bine. Cu toate acestea, munca lui a avut un efect considerabil și de durată. De exemplu, ediția sa în ebraică a Noului Testament a fost revizuită și retipărită în 1661 de William Robertson și în 1798 de Richard Caddick. Acolo unde era un citat din Scripturile ebraice sau unde a considerat că se referea la Iehova, Hutter a redat în mod corespunzător titlurile grecești Kýrios (Domn) și Theós (Dumnezeu) prin Iehova (יהוה, IHVH). Deși multe traduceri ale Noului Testament nu folosesc numele personal al lui Dumnezeu, traducerea lui Hutter îl folosește, venind astfel în sprijinul restabilirii numelui divin în Scripturile grecești creștine.

Data viitoare când vei vedea numele lui Dumnezeu, Iehova, în Scripturile grecești creștine amintește-ți de munca lui Elias Hutter și de remarcabilele lui traduceri în ebraică ale Bibliei.