1. a) Cum aţi rezuma ilustrarea despre grâu şi neghină? b) Cum a explicat Isus această ilustrare?

ÎNTR-UNA din ilustrările sale despre Regat, Isus vorbeşte despre un agricultor care seamănă în ogorul lui grâu de bună calitate şi despre un duşman care seamănă neghină în mijlocul grâului. Chiar dacă neghina se înmulţeşte foarte mult, agricultorul le porunceşte sclavilor săi să lase grâul şi neghina „să crească împreună până la seceriş“. Când are loc secerişul, neghina este distrusă, iar grâul este strâns. Isus însuşi a explicat ilustrarea. (Citeşte Matei 13:24–30, 37–43.) Ce dezvăluie această parabolă? (Vezi chenarul „Grâul şi neghina“.)

2. a) Ce ilustrează evenimentele care au loc în ogorul agricultorului? b) Ce parte a parabolei vom analiza?

² Evenimentele care au loc în ogorul agricultorului ilustrează cum şi când avea să strângă Isus întreaga clasă a grâului — creştinii unşi care vor domni cu el în Regatul său. Semănatul a început la Penticosta din 33 e.n. Strângerea se va încheia când creştinii unşi care vor fi încă pe pământ la sfârşitul acestui sistem vor primi sigilarea finală şi apoi vor fi luaţi la cer (Mat. 24:31; Rev. 7:1–4). Aşa cum un punct de observaţie de pe un munte îi oferă unei persoane o imagine de ansamblu a împrejurimilor, tot aşa această parabolă ne oferă o imagine de ansamblu a evenimentelor care urmau să aibă loc pe parcursul a aproximativ 2 000 de ani. Privind din poziţia avantajoasă pe care ne-o oferă prezentul, ce evenimente referitoare la Regat putem discerne? Parabola vorbeşte despre perioada semănatului, a creşterii şi a secerişului. Acest articol se va concentra asupra perioadei secerişului. *

3. a) Ce s-a întâmplat la începutul secolului al II-lea e.n.? b) Potrivit cu Matei 13:28, ce întrebare s-a pus şi de către cine? (Vezi şi nota de la sfârşitul articolului.)

³ La începutul secolului al II-lea e.n., ‘a apărut neghina’, şi anume creştinii falşi care şi-au făcut apariţia  pe ogorul lumii (Mat. 13:26). În secolul al IV-lea, numărul creştinilor asemănători neghinei depăşise cu mult numărul creştinilor unşi. Să ne amintim că, în parabolă, sclavii l-au întrebat pe stăpânul lor dacă puteau să smulgă neghina (Mat. 13:28). * Ce a spus stăpânul?

4. a) Ce arată răspunsul pe care l-a dat Stăpânul, adică Isus? b) Când au devenit creştinii asemănători grâului uşor de identificat?

⁴ Vorbind despre grâu şi neghină, Isus a spus: „Lăsaţi-le să crească împreună până la seceriş“. Această poruncă arată că, din secolul I până în prezent, pe pământ au existat întotdeauna creştini unşi asemănători grâului. Această concluzie este confirmată de ceea ce le-a spus mai târziu Isus discipolilor săi: „Eu sunt cu voi în toate zilele până la încheierea sistemului“ (Mat. 28:20). Aşadar, creştinii unşi aveau să fie ocrotiţi de Isus în toate zilele până în timpul sfârşitului. Însă, având în vedere că ei au fost depăşiţi numeric de creştinii asemănători neghinei, nu ştim în mod sigur cine a aparţinut clasei grâului pe parcursul acelei lungi perioade. Totuşi, cu câteva decenii înainte să înceapă secerişul, clasa grâului a devenit uşor de identificat. Ce anume a contribuit la acest lucru?

5. Cum s-a împlinit profeţia lui Maleahi în secolul I?

 ⁵ Cu secole înainte ca Isus să facă ilustrarea despre grâu şi neghină, Iehova l-a inspirat pe profetul Maleahi să prezică unele evenimente, care se regăsesc în ilustrarea lui Isus. (Citeşte Maleahi 3:1–4.) ‘Mesagerul care a pregătit calea’ a fost Ioan Botezătorul (Mat. 11:10, 11). În anul 29 e.n., când a venit Ioan, pentru naţiunea  Israel urma o perioadă de judecată. Isus a fost al doilea mesager. El a purificat, sau a curăţat, templul din Ierusalim de două ori, prima oară la începutul serviciului său şi a doua oară spre sfârşitul acestuia (Mat. 21:12, 13; Ioan 2:14–17). Prin urmare, lucrarea de purificare a lui Isus s-a desfăşurat de-a lungul unei perioade de timp.

6. a) Cum s-a împlinit profeţia lui Maleahi la o scară mai mare? b) În timpul cărei perioade a inspectat Isus templul spiritual? (Vezi şi nota.)

 ⁶ Cum s-a împlinit profeţia lui Maleahi la o scară mai mare? Pe parcursul deceniilor dinaintea anului 1914, Charles Russell şi colaboratorii săi apropiaţi au făcut o lucrare asemănătoare celei efectuate de Ioan Botezătorul. Acea lucrare importantă a constat în restabilirea adevărurilor biblice. Studenţii în Biblie le-au explicat oamenilor adevărata semnificaţie a jertfei de răscumpărare a lui Cristos, au demascat minciuna despre focul iadului şi au anunţat că timpurile naţiunilor se apropiau de sfârşit. Însă multe grupări religioase pretindeau că îl urmează pe Cristos. Trebuia deci să se răspundă la o întrebare foarte importantă: Care dintre aceste grupări era „grâul“? Pentru a clarifica această chestiune, Isus a început să inspecteze templul spiritual în 1914. Inspecţia şi lucrarea de purificare s-au desfăşurat de-a lungul unei perioade de timp: din 1914 până în prima jumătate a anului 1919. *

7. Ce a găsit Isus când şi-a început inspecţia, în 1914?

⁷ Când şi-a început inspecţia, Isus a găsit un grup mic şi zelos de Studenţi în Biblie care, timp de peste 30 de ani, îşi folosiseră energia şi bunurile pentru a desfăşura o intensă campanie de  predicare. * Cât de mult trebuie să se fi bucurat Isus şi îngerii când au văzut că acele spice de grâu, relativ puţine, dar viguroase, n-au fost înăbuşite de neghina lui Satan! Însă era nevoie ca „fiii lui Levi“, creştinii unşi, să fie purificaţi (Mal. 3:2, 3; 1 Pet. 4:17). De ce?

8. Ce s-a întâmplat după anul 1914?

⁸ În toamna anului 1914, unii Studenţi în Biblie erau descurajaţi pentru că nu fuseseră luaţi la cer. Pe parcursul anilor 1915 şi 1916, împotrivirile din afara organizaţiei i-au făcut să încetinească ritmul în lucrarea de predicare. Mai mult, după moartea fratelui Russell, survenită în octombrie 1916, au apărut împotriviri şi din interiorul organizaţiei. Patru dintre cei şapte directori ai Societăţii Watch Tower n-au fost de acord cu decizia ca fratele Rutherford să fie în fruntea lucrării. Ei au încercat să provoace dezbinări între fraţi. Însă, în august 1917, au părăsit Betelul. Aceasta a fost într-adevăr o purificare! De asemenea, unii Studenţi în Biblie au cedat din cauza fricii de oameni. Totuşi, ca grup, ei au reacţionat favorabil la lucrarea de purificare efectuată de Isus şi au făcut schimbările necesare. Drept urmare, Isus i-a considerat „grâu“. Însă pe toţi creştinii falşi, incluzându-i aici pe toţi membrii bisericilor creştinătăţii, el i-a respins (Mal. 3:5; 2 Tim. 2:19). Ce s-a întâmplat după aceea? Pentru a afla, să revenim la analiza parabolei despre grâu şi neghină.

9, 10. a) Ce vom analiza în continuare cu privire la perioada secerişului? b) Care a fost primul eveniment care a avut loc în perioada secerişului?

⁹ „Secerişul este încheierea unui sistem“, a spus Isus (Mat. 13:39). Perioada secerişului a început în 1914. Vom analiza în continuare cinci evenimente pe care le-a prezis Isus pentru această perioadă.

¹⁰ Primul eveniment: Strângerea neghinei. Isus a zis: „La vremea secerişului le voi spune secerătorilor: Strângeţi mai întâi neghina şi legaţi-o în snopi“. După 1914, îngerii au început ‘să-i strângă’ pe creştinii asemănători neghinei separându-i de creştinii unşi, adică „fiii regatului“ (Mat. 13:30, 38, 41).

11. Ce anume îi deosebeşte pe creştinii adevăraţi de creştinii falşi?

¹¹ Pe măsură ce lucrarea de strângere înainta, deosebirea dintre cele două grupuri era tot mai evidentă (Rev. 18:1, 4). În 1919, a fost clar că Babilonul cel Mare căzuse, în sensul că nu mai avea putere asupra creştinilor adevăraţi. Ce anume îi deosebea în mod special pe creştinii adevăraţi de creştinii falşi? Lucrarea de predicare. Fraţii aflaţi în fruntea Studenţilor în Biblie au început să sublinieze importanţa participării fiecăruia la lucrarea de predicare a Regatului. De exemplu, o broşură intitulată Cui i-a fost încredinţată lucrarea (engl.), publicată în 1919, îi îndemna pe toţi creştinii unşi să predice din casă-n casă. În broşură se spunea: „Lucrarea pare uriaşă, dar este a Domnului; şi, cu puterea lui, o vom îndeplini. Voi aveţi privilegiul să participaţi la ea“. Care a fost reacţia? Din acel moment, spunea Turnul de veghe din 1922, Studenţii în Biblie şi-au intensificat eforturile în lucrarea de predicare. Nu după mult timp, predicarea din casă-n casă a devenit o caracteristică a acelor creştini fideli, şi la fel este şi în prezent.

12. Începând de când este strânsă clasa grâului?

¹² Al doilea eveniment: Strângerea grâului. Isus le porunceşte îngerilor săi: „Strângeţi grâul în hambarul meu“ (Mat. 13:30). Începând din 1919, cei unşi sunt strânşi în congregaţia creştină restabilită. Pentru creştinii unşi care vor fi pe pământ la sfârşitul acestui sistem, strângerea finală  va avea loc când ei îşi vor primi răsplata cerească (Dan. 7:18, 22, 27).

13. Ce dezvăluie Revelaţia 18:7 despre atitudinea pe care o are prostituata, sau Babilonul cel Mare, din care face parte creştinătatea?

¹³ Al treilea eveniment: Plânsul şi scrâşnirea dinţilor. Dar ce se întâmplă după ce îngerii leagă neghina în snopi? Vorbind despre starea clasei neghinei, Isus spune: „Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor“ (Mat. 13:42). Se întâmplă lucrul acesta în zilele noastre? Nu. În prezent, creştinătatea, ca parte a prostituatei, încă îşi spune: „Stau ca o regină, nu sunt văduvă şi nu voi vedea niciodată jalea“ (Rev. 18:7). Într-adevăr, creştinătatea se consideră puternică, ba chiar pretinde că ‘stă ca o regină’ deasupra liderilor politici. Actualmente, cei reprezentaţi de neghină se laudă, nu plâng. Dar situaţia este pe punctul de a se schimba.

14. a) Când şi de ce ‘vor scrâşni din dinţi’ creştinii falşi? b) Cum se armonizează înţelegerea modificată a textului din Matei 13:42 cu ideea exprimată în Psalmul 112:10? (Vezi nota.)

¹⁴ În timpul necazului celui mare, după ce toate religiile false vor fi distruse, foştii lor adepţi vor fugi să se ascundă, dar nu vor găsi niciun loc unde să se adăpostească (Luca 23:30; Rev. 6:15–17). Atunci, dându-şi seama că nu pot scăpa de distrugere, ei vor plânge disperaţi şi, plini de mânie, ‘vor scrâşni din dinţi’. Aşa cum spune Isus în profeţia sa despre necazul cel mare, în acel moment sumbru, ei „se vor bate în piept tânguindu-se“ (Mat. 24:30; Rev. 1:7). *

15. Ce se va întâmpla cu neghina şi când va avea loc acest eveniment?

¹⁵ Al patrulea eveniment: Aruncarea neghinei în cuptorul de foc. Ce se va întâmpla cu snopii de neghină? Îngerii „îi vor arunca în cuptorul de foc“ (Mat. 13:42). Aceasta înseamnă distrugere completă. Aşadar, acei foşti adepţi ai organizaţiilor religioase false vor fi distruşi în ultima parte a necazului celui mare, adică la Armaghedon (Mal. 4:1).

16, 17. a) Care este ultimul eveniment menţionat de Isus în ilustrarea sa? b) De ce putem spune că acest eveniment este încă de domeniul viitorului?

¹⁶ Al cincilea eveniment: Vor străluci ca soarele. Isus îşi încheie profeţia zicând: „În acel timp, cei drepţi vor străluci ca soarele în regatul Tatălui lor“ (Mat. 13:43). Când şi unde se va întâmpla lucrul acesta? Împlinirea acestor cuvinte este încă de domeniul viitorului. Isus nu a prezis o activitate care are loc în prezent pe pământ, ci un eveniment viitor care va avea loc în cer. * Să analizăm două argumente care duc la această concluzie.

¹⁷ În primul rând, să vedem când vor  străluci cei drepţi. Isus a spus: „În acel timp“. Expresia „în acel timp“ se referă în mod evident la evenimentul pe care Isus tocmai îl menţionase, adică aruncarea neghinei în cuptorul de foc. Aceasta va avea loc pe parcursul ultimei părţi a necazului celui mare. Astfel, înţelegem că cei unşi „vor străluci ca soarele“ în acea perioadă din viitor. În al doilea rând, să vedem unde vor străluci cei drepţi. Isus a spus: „În regatul Tatălui lor“. Ce înseamnă lucrul acesta? Toţi creştinii unşi fideli care vor fi încă pe pământ după ce va trece prima parte a necazului celui mare vor fi primit deja sigilarea finală. Apoi, după cum reiese din profeţia lui Isus despre necazul cel mare, ei vor fi strânşi în cer (Mat. 24:31). Acolo vor străluci ei „în regatul Tatălui lor“. Şi, la puţin timp după Armaghedon, ei vor participa cu bucurie la „nunta Mielului“ în calitate de mireasă a lui Isus (Rev. 19:6–9).

18, 19. Ce foloase ne aduce înţelegerea parabolei lui Isus despre grâu şi neghină?

¹⁸ Imaginea de ansamblu pe care ne-o oferă această parabolă ne aduce multe foloase. Să vedem trei dintre ele. În primul rând, parabola ne ajută să înţelegem mai bine un motiv important pentru care Iehova permite răutatea. El „a tolerat . . . nişte vase ale mâniei“ ca să pregătească ‘vasele îndurării’, clasa grâului (Rom. 9:22–24). * În al doilea rând, ea ne întăreşte încrederea. Pe măsură ce sfârşitul se apropie, duşmanii îşi vor intensifica atacurile împotriva noastră, ‘dar nu vor birui’. (Citeşte Ieremia 1:19.) Aşa cum Iehova a ocrotit clasa grâului de-a lungul timpului, tot aşa el va fi cu noi prin intermediul lui Isus şi al îngerilor „în toate zilele“ care vor urma (Mat. 28:20).

¹⁹ În al treilea rând, parabola ne ajută să identificăm clasa grâului. De ce este foarte important acest lucru? Identificarea acestei clase ne ajută să găsim răspunsul la o întrebare pe care a pus-o Isus în profeţia sa despre zilele din urmă. El a întrebat: „Cine este sclavul fidel şi prevăzător?“ (Mat. 24:45). Următoarele două articole ne vor oferi un răspuns convingător la această întrebare.