Eaha to roto?

E haamouhia anei te Fenua?

E haamouhia anei te Fenua?

Pahonoraa a te Bibilia

 Eita roa ˈtu te paraneta e haamouhia, taninahia i te auahi aore ra e monohia ˈtu. Te haapii ra te Bibilia, ua poiete te Atua i te fenua ia parahihia e te taata e a muri noa ˈtu.

  •   “E fatu te feia parau-tia i te fenua, e e parahi ratou i nia iho e a muri noa ˈtu.”—Salamo 37:29.

  •   “Ua haamau [te Atua] i te fenua i nia i to ˈna niu. E ore te reira e tauihia i to ˈna vahi e a muri noa ˈtu.”—Salamo 104:5.

  •   “E vai noa râ te fenua e a muri noa ˈtu.”—Koheleta 1:4.

  •   “Tei hamani i te fenua, te Atua poiete tei haamau papu i te reira, Tei ore i hamani i te reira mai tera noa, ua hamani râ ia parahihia e te taata.”—Isaia 45:18.

E tuino anei te taata i te fenua?

 Eita te Atua e farii i te taata ia tuino i te fenua ma te haaviivii, te tamaˈi aore ra te tahi atu ravea. Tera râ e haamou o ’na “i te feia e tuino ra i te fenua.” (Apokalupo 11:18) Eaha te ravea ta ˈna e faaohipa?

 I te mea hoi, aita te faatereraa taata i manuïa i roto i ta ratou ohipa parururaa i te fenua, e faaapî te Atua te mau mea atoa maoti te hoê faatereraa arii mai te raˈi mai. (Daniela 2:44; Mataio 6:9, 10) O Iesu Mesia, te tamaiti a te Atua te faatere atu.(Isaia 9:6, 7) Ia ‘na i ora mai i te fenua, ua rave Iesu i te semeio i nia i te puai natura. (Mareko 4:35-41) Ei arii o te Faatereraa Arii a te Atua, e mana o ˈna i nia i te fenua taatoa. E faaapî o ˈna i te oraraa i nia i te fenua, mai tei itehia i roto i te ô i Edene.—Mataio 19:28; Luka 23:43.

Aita anei te Bibilia e haapii ra e, e taninahia te fenua i te auahi?

 Aita roa ˈtu. No te taa-ore-raa i ta te Bibilia e parau ra i roto i te Petero 2, 3:7, i hape ai te manaˈo. Te na ô ra: “Maoti taua noa parau ra i faataahia ˈi te mau raˈi e te fenua e vai nei no te auahi.” E hio mai tatou e piti manaˈo faufaa tei tauturu mai ia maramarama te auraa o tera mau parau:

  1.   Te faaohipa nei te Bibilia te mau taˈo “raˈi,” “fenua” e “auahi” no e rave rau auraa. Ei hioraa, te na ô ra te Genese 11:1: “Hoê noa reo to te fenua atoa e hoê â pueraa taˈo ta ratou.” I ô nei, te taˈo “fenua,” te auraa o “te huitaata” ïa.

  2.   I roto i te Petero 2, 3:7, teie te auraa o te parau “raˈi,” “fenua” e “auahi.” Te faatueahia ra te irava 5 e te 6 i te diluvi i te tau o Noa. I tera taime, ua haamouhia te hoê faanahonahoraa tahito, eiaha râ te fenua. Ua haamouhia te huitaata ino mau, eiaha râ te “fenua.” (Genese 6:11) Ua haamou-atoa-hia i te hoê “raˈi” oia hoi te faatereraa i taua tau ra. Ua haamouhia te feia ino, eiaha râ to tatou paraneta. O Noa e to ˈna utuafare anaˈe tei ora mai i muri iho i te diluvi.—Genese 8:15-18.

 Mai te pape o te diluvi, te haamouraa aore ra “auahi” i roto i te Petero 2, 3:7 o te tumâraa ïa i te feia faatura ore, eiaha râ i te fenua. Ua fafau te Atua i te “raˈi apî e te fenua apî . . . .i reira e vai noa ˈi te parau-tia.” (Petero 2, 3:13) E faaterehia te “fenua apî”aore ra faanahonahoraa apî, na te hoê “raˈi apî” aore ra faatereraa apî: te Faatereraa Arii a te Atua. Raro aˈe i tera faatereraa, e riro mai te fenua ei paradaiso e e vai ai te hau.—Apokalupo 21:1-4.