Eaha to roto?

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA

“Mea mauiui aˈe ia nounou i te moni e ia rave i te ohipa ino”

“Mea mauiui aˈe ia nounou i te moni e ia rave i te ohipa ino”
  • Matahiti fanauraa: 1974

  • Fenua: Albanie

  • Aamu: taata eiâ, tapihoo i te raau taero, mau auri

NA MUA ˈˈE

 Ua paari au i roto i te hoê utuafare veve i Tirana, te oire pu no Albanie. E taata maitai to ˈu papa o tei ohipa noa no te aupuru ia matou. Te vai noa ra râ tera manaˈo “Aita matou e ravai ra!”. I to ˈu apîraa, manaˈonaˈo noa vau i tera tupuraa. I roto tera area tau, aita to ˈu e tiaa e aita atoa e ravai i te maa.

 Mea apî roa vau i te haamataraa i te eiâ, i manaˈo na hoi au te tauturu ra vau i to ˈu utuafare. Ua haruhia râ vau na te mutoi. I 1988, i te ahuru ma maharaa o to ˈu matahiti, ua tono to ˈu papa ia ˈu i te hoê fare haapiiraa faatitiaifaroraa. E piti matahiti au i ô e ua haapiihia vau i te toroa tapiri auri. I to ˈu hoˈiraa mai, ua hinaaro vau e faanaho i te hoê oraraa ma. Tera râ, aita e ohipa i itehia mai. No te oraraa poritita papu ore i Albanie, mea fifi ia roaa te ohipa. No to ˈu riri, ua haamata vau i te amuimui e to ˈu mau hoa tahito e i te eiâ faahou. Ua haruhia matou e faautuahia ˈtura e toru matahiti i te fare tapearaa.

 I to ˈu matararaa mai, ua tamau noa vau i te rave i te ohipa ino. Topa roa te fenua Albanie i roto i te fifi no te ino o te imiraa faufaa. I tera taime, ua monihia vau ma te rave i te ohipa tano ore. I muri mai i te hoê eiâraa, ua haruhia to ˈu mau hoa. Ua tapuni râ vau, eiaha ia mau faahou i te fare tapearaa. Faaipoipohia ˈtura maua ta ˈu vahine o Julinda e ua fanau atura o ˈna i te hoê pepe tamaroa.

 Fano atura maua i te fenua Beretane. Ua hinaaro mau vau e taui i to matou oraraa. Tera râ, hoˈi faahou mai tera mau peu tahito tei aa roa mai i roto ia ˈu. Ua topa faahou â vau i roto i te ohipa ino: tapihoo i te raau taero ma te faaohipa e rave rahi tino moni.

 Eaha to Julinda manaˈo no nia i ta ˈu ohipa tapihooraa i te raau taero? Te na ô ra o ˈna: “A paari noa ˈi i Albanie, moemoea noa vau i te hoê oraraa fanaˈo. Ua imi vau i te ravea ia maitai aˈe to ˈu oraraa e ua manaˈo, e maitai aˈe te oraraa ia monihia. Ua turu noa vau te ohipa haavare a Artan, eiâraa e tapihooraa i te raau taero, te mau mea atoa ia monihia maua.”

Te na ô ra o Julinda: “Ua turu noa vau te ohipa haavare a Artan, eiâraa e tapihooraa i te raau taero.”

 E i 2002, ua taui to matou oraraa e ua mau taue noa ta matou opuaraa. Te uta ra vau i te raau taero, to ˈu haruraahia e tapea-faahou-hia ˈtura vau i roto i te fare auri.

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA

 Ua haamata te Bibilia i te taui i to ˈu oraraa mai ta ˈu i ore i manaˈo. I 2000, ua farerei Julinda i te mau Ite no Iehova e haamata ˈtura i te haapii i te Bibilia na muri ia ratou. Aita vau i anaanatae i te paraparau i te Bibilia, no to ˈu manaˈo e mea haumani roa. Mea au roa râ na Julinda. Teie ta ˈna i parau: “Ua paari au i roto i te hoê utuafare faaroo. Mea au e mea faatura roa na ˈu te Bibilia, i hinaaro noa na vau e ite eaha ta te Bibilia e haapii ra. E ua oaoa roa vau i te haapii na muri i te mau Ite no Iehova. No ˈu, e auraa to te mau mea atoa ta ˈu e haapii ra e ua turai tera mea, ia rave i te mau tauiraa i roto i to ˈu oraraa. Aita râ to ˈu manaˈo no nia i te moni i taui, tae roa ˈtu i te taime i tapea-faahou-hia ˈi o Artan. I tera râ taime, taa ˈtura ia ˈu, mea mau ta te Bibilia e parau ra no nia i te moni. Eita te oaoa e roaa ia nounou i te moni. Ua taa atoa ia ˈu, e titauhia ia pee i te mau faaueraa atoa a te Atua.”

 To ˈu tuuraahia mai rapae i te fare tapearaa i 2004, ua tamata â vau i te rave i tera ohipa tapihooraa i te raau taero. Tera râ, ua taui roa to Julinda feruriraa. Taa ˈtura ia ˈu te parau ta ˈu i faaroo no roto mai i to ˈna vaha: “Aita vau e hinaaro faahou ta oe moni. Te hinaaro nei au ta ˈu tane e te papa o ta ˈu mau tamarii i pihai iho ia ratou.” Ua putapû roa vau i ta ˈna mau parau, inaha ua atea ê vau ia ratou e rave rahi matahiti. Ua haamanaˈo atoa vau te mauiui ta ˈu i farerei no te mau ohipa ino mau ta ˈu i rave. Faaoti atura vau e taui i te haerea e ia faaatea ê mai i to ˈu mau hoa tahito.

 Ua putapû roa vau ia ˈu i haere e ta ˈu vahine e te mau tamarii i te putuputuraa a te mau Ite no Iehova. I ô, ua ite hoi au te aau haavare ore e te auhoaraa o teie mau taata. To ˈu ïa haapiiraa i te Bibilia.

I manaˈo noa na vau ia monihia vau, e oaoa ïa matou

 Ua haapii mai au i roto i te Bibilia e: “O te nounou moni hoi te tumu o te mau mea ino atoa, e no te nounou moni . . . i roohia ˈi i te mauiui e rave rahi.” (Timoteo 1, 6:9, 10) Ua papu maitai ia ˈu tera irava! Te tatarahapa nei au i te mau hapa ta ˈu i rave i roto i to ˈu oraraa na mua ˈtu o tei haamuiui ia ˈu e to ˈu utuafare. (Galatia 6:7) Ia ˈu i haapii no nia i to Iehova e to ta ˈna tamaiti Iesu Mesia here ia tatou, taui atura to ˈu huru taata. Haamata ˈtura vau i te imi i te maitai o vetahi ê hau atu i to ˈu iho e i te haapao i to ˈu utuafare na mua roa.

TO ˈU FAUFAARAAHIA

 Ua faufaahia vau maoti to ˈu peeraa i teie faaueraa Bibilia: “Eiaha roa ei nounou moni i roto i to outou oraraa, ia mauruuru râ i ta outou mau mea e vai nei.” (Hebera 13:5) Hau roa to ˈu feruriraa e to ˈu manaˈo haava e ua oaoahia vau mai ta ˈu i ore i farerei aˈe nei. Paari atu â to ˈu faaipoiporaa e piri atu â to ˈu utuafare.

 I manaˈo noa na vau ia monihia vau, e oaoa ïa matou. Papu maitai ia ˈu i teie nei, mea mauiui aˈe ia nounou i te moni e ia rave i te ohipa ino. E ere matou i te mea moni i teie nei, tera râ ua itehia mai ia matou te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to matou oraraa oia hoi te auhoaraa e o Iehova. E oaoa mau ia haamori amui te utuafare taatoa ia ˈNa.

O vau e to ˈu utuafare i te hoê tairururaa e toru mahana a te mau Ite no Iehova