Eaha to roto?

Horoaraa parau tuite i te 134raa o te piha haapiiraa no Gileada: “E pee atu i to ratou faaroo”

Horoaraa parau tuite i te 134raa o te piha haapiiraa no Gileada: “E pee atu i to ratou faaroo”

Ua horoahia te mau parau tuite i te 134raa o te piha haapiiraa Bibilia no Gileada a te Watchtower i te 9 no Mati 2013. Ua tupu te reira i te pu haapiiraa a te mau Ite no Iehova i Patterson i New York. Te faaineine ra tera haapiiraa i te mau taata poro Ite no Iehova ia aravihi atu â i roto i ta ratou taviniraa. E 9 912 taata tei faufaahia i te porotarama. I rotopu ia ratou, te mau hoa, fetii, oia atoa te feia i titau-manihini-hia.

Ei peretiteni no te porotarama e ei melo o te Tino aratai a te mau Ite no Iehova, ua haamanaˈo Mark Sanderson i tei tupu i te haamataraa o te Haapiiraa no Gileada. A 70 matahiti aˈenei, i te 1 no Fepuare 1943, ua faaite te peretiteni o te haapiiraa Nathan Knorr, i te tumu o te reira. Teie ta ˈna i parau: “E faaroo hanere e tausani atu â taata [i te parau apî oaoa o te Basileia o te Atua] ia rahi te feia rave ohipa i roto i te pororaa. Ma te haamaitai a te Fatu, e tupu te reira.” Ua hape anei taeae Knorr?

Teie te tahi hiˈoraa. I muri iti noa ˈˈe te haamauraahia te haapiiraa, ua tere taeae Knorr i Mehiko no te ite ihea e tono ai te mau mitionare i faaineinehia i te Haapiiraa no Gileada. I tera tere to ˈna, ua putuputu te taatoaraa o te mau amuiraa i te hoê atea 240 kilometera i te oire Mexico e e 400 taata tei tae atu. Ua tonohia te mau mitionare o te piha matamua o te Haapiiraa no Gileada i Mehiko fatata 70 matahiti i teie nei. Ahiri e tupu faahou te putuputuraa mai tera, hau atu 200 000 taata te haere atu!

“Eaha tena i roto i to rima?” Ua faataa Anthony Griffin, melo o te tomite amaa no Marite, i tera manaˈo hutihia mai i roto i te Exodo 4:2. Ia au i te faatiaraa, ua ani te Atua ia Mose: “Eaha tena i to rima na?” Teie ta Mose i pahono: “E raau.” Ua faaohipa Iehova i tera raau no te faaite i te tiaraa e te hopoia ta ˈna i horoa ia Mose. (Exodo 4:5) Mea maitai roa ia faaohipa Mose i to ˈna tiaraa no te faahanahana i te Atua eiaha râ no te faateitei ia ˈna e no te aˈo i to ˈna mau taeae, mai ta ˈna i rave i “Meriba.” Aita roa te Atua i farii i te reira.—Numera 20:9-13.

Ua faaau taeae Griffin i te raau a Mose i te faaineineraa ta te mau piahi o te Haapiiraa no Gileada i fanaˈo. Ua faaitoito atu oia eiaha ia faaohipa i te reira no te faateitei ia ratou. Teie râ ta ˈna aˈoraa: “A faaohipa i tei horoahia ˈtu no te arue e no te faahanahana ia Iehova. E riro noa ïa outou ei haamaitairaa no te feia o te fenua i reira outou e tavini ai.”

“A haamanaˈo i te mâna.” Ua faaite Stephen Lett, melo o te Tino aratai, i na haapiiraa e maha e huti mai i te mâna ta te Atua i horoa ma te semeio i to Iseraela i roto i te medebara.

  • A faaitoito noa i te rave i te ohipa. (Numera 11:8) Ia faufaahia ratou i tera maa, e titauhia i te mau Iseraela ia haaputu oioi e ia faaineine i te mâna no te tamaa.—Exodo 16:21.

  • Eiaha roa e amuamu i ta Iehova mau faanahoraa. (Numera 11:5, 6) Ua mutamuta te mau Iseraela no te mâna, no te Atua râ, o ˈna ta ratou i amuamu. Mai te mâna, e ere iho â te maa pae varua i te mea au noa, mea papu râ mea maitai te reira no tatou. E mauruuru noa anaˈe ïa i te mau faanahoraa atoa a Iehova.

  • A tiaturi mau e aupuru Iehova ia outou. Ua horoa maite Iehova i te mâna i tera e tera mahana, oia atoa e piti tufaa i te mahana na mua ˈˈe i te Sabati. (Exodo 16:22-26) E tiaturi atoa tatou e haapao iho â te Atua i to tatou mau hinaaro.—Mataio 6:11.

  • Eita roa te feia faaroo ore e haamaitaihia. (Exodo 16:19, 20, 25-28) Aita rea mâna no te mau Iseraela i hinaaro e ohi i te reira i te Sabati. Ua riri Iehova ia ratou, oia atoa te feia i vaiiho i te mâna ohihia i na mahana e pae no te poipoi aˈe. E î roa hoi te reira i te tuˈa e mea hauˈa ino atoa.

Ua faaitoito taeae Lett i te mau piahi ia haamanaˈo i te haapii mai i te mâna. Ma te na reira, na Iehova e ‘iriti i te mau haamaramarama o te raˈi ra, a ninii atu ai i te taoˈa rahi roa ei maitai no ratou.’—Malaki 3:10.

“A faaineine ia outou no te ora i roto i te ao apî.” Ua faataa William Samuelson, tiaau o te tuhaa o te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano, eita e navai ia hinaaro noa e ora i roto i te ao apî. Mea faufaa te faaineineraa. E titauhia ïa ia faaite tatou i te “haapao maitai.”—Petero 1, 4:7.

E faaite tatou i te haapao maitai ma te haavî i to tatou huru noa ˈtu e taata hara tatou. Eita e tia ia faahapa ia Satani aore ra te ao ta ˈna e faatere no to tatou mau paruparu atoa. E parau paha tatou, ‘e taui au i roto i te ao apî ia faaore te Atua i te mau ohipa iino atoa.’ Mea hape roa tera manaˈo! Ma te “faataata apî,” e nehenehe e haavî i teie nei â i to tatou mau huru iino, mai te miimii.—Ephesia 4:24.

“A vaiiho i ta outou peni tara.” Ei orometua i te Haapiiraa no Gileada, ua horoa Mark Noumair i te hiˈoraa o te peni tara no te faaite e hinaaro te taata na ˈna iho e papai i te tereraa o to ˈna oraraa. Ma te farii râ na Iehova e papai i te reira, ua ‘vaiiho tatou i ta tatou peni tara.’

Ua riro te hiˈoraa o te arii Saula ei faaararaa. I te haamataraa o ta ˈna faatereraa, aita oia i titau i te tiaraa, e taata farii i to ˈna haihai e te haehaa atoa hoi. (Samuela 1, 10:22, 27; 11:13) Aita râ i maoro, “na ˈna iho i papai i te tereraa o to ˈna oraraa” ma te rave i ta ˈna i manaˈo mea tia e ma te faateitei ia ˈna. Ua faarue atu te Atua no to ˈna auraro ore.—Samuela 1, 14:24; 15:10, 11.

Noa ˈtu ua faaite te mau piahi i te taiva ore e tae roa mai i teie nei, ua haamanaˈo taeae Noumair e titauhia ia tamau i te rave i ta te Atua ohipa ma te haapao i ta ˈna mau aratairaa. Ua horoa i teie aˈoraa i te mau piahi: “A haapao maitai. Mea taa ê ia faaohipa te Atua ia outou, mea taa ê ia fanaˈo i ta ˈna farii maitai.” Ei hiˈoraa, aita Mose i haapao i ta te Atua mau aratairaa a rave ai i te semeio ia tahe te pape mai roto mai i te mato. Ua tia ia ˈna ia rave i te reira, aita râ oia i fanaˈo i ta Iehova haamaitairaa.—Numera 20:7-12.

“A faaite haere i te poroi a te melahi e maue ra na ropu i te reva nei.” Ua niuhia te parau a Sam Roberson, orometua i te Haapiiraa no Gileada, i nia i te Apokalupo 14:6, 7. Ua tauturu oia i te mau piahi na roto i te mau hauti-faahou-raa o ta ratou ohipa pororaa i te Basileia. I to ˈna tapearaahia i te fare maˈi i muri aˈe te tahi tâpûraa, ua poro hoê piahi i te tahi vahine utuutu maˈi. No Peru o ˈna, ua haamata ïa te taeae i te aparauraa ma te faaite hoê hohoˈa o te ohipa pororaa i te tahi vahi o to ˈna fenua i Chachapoyas i nia te reni jw.org. Ua farii o ˈna e ta ˈna tane i te haapiiraa Bibilia.

“Ua faatianiani mai oe ia ˈu . . . e ua vare ihora vau.” (Ieremia 20:7) Ua uiui Allen Shuster, melo o te tomite amaa no Marite, e piti taeae faaipoipo o te piha haapiiraa e ta raua vahine. No tera mau piahi, ua “vare” roa ratou ia Iehova. Mea nafea? Ua manaˈo hoi eita e maraa ia ratou tera haapiiraa. Mai te haamataraa râ o te reira, e rave rahi tauturu ta ratou i fanaˈo. Te faaite ra te tuahine Marianne Aronsson i to ˈna mauruuru i te Haapiiraa no Gileada ma te parau: “Eita vau e imi faahou eaha te haapii, ua ite hoi au i teie nei e au te mau irava atoa o te Bibilia i te taoˈa faufaa.”

“E pee atu i to ratou faaroo.” Ua vauvau David Splane, melo o te Tino aratai, i te oreroraa parau faufaa o te porotarama. Ua niuhia te manaˈo tumu o te reira i nia i te Hebera 13:7 o te na ô ra: “E haamanaˈo i to outou mau aratai, o tei parau mai ia outou i te parau a te Atua, e pee atu i to ratou faaroo, ma te manaˈo maite i te hopea o ta ratou parau.” Mea nafea te feia “aratai” o te ohipa a te mau Ite no Iehova a 70 aˈenei matahiti i faaite ai i te faaroo?

I te 24 no Tetepa 1942, ua faatupu Nathan Knorr hoê putuputuraa e te feia faatere o na taatiraa e piti a te mau Ite no Iehova. Ua ani oia ia haamau i te tahi haapiiraa apî, te Haapiiraa no Gileada, no te faaineine i te mau mitionare ia poro haere i roto i te mau tuhaa fenua apî. E ere roa ˈtu râ te tupuraa i te mea maitai i tera taime. Ua haamata te Piti o te tamaˈi rahi, eita e nehenehe aore ra mea fifi ia tono i te mau mitionare i te mau fenua e rave rahi. Hau atu â, ua topa te faanavairaa faufaa i 1930 e ua navai noa te moni a te faanahonahoraa no te faatupu i te haapiiraa e pae anaˈe matahiti. Noa ˈtu râ, ua faaite te taatoaraa o tera mau taeae i te faaroo ma te farii i tera aniraa.

Ua faaite atoa te mau piahi o te mau piha matamua o te Haapiiraa no Gileada i te faaroo e ua riro ei hiˈoraa. Ua mauruuru noa ratou i te mea iti e ua haapae i te nounou moni. (Hebera 13:5, 6) Eita te mau fetii e nehenehe e amo i te mau haamâuˈaraa ia hoˈi te mau piahi i to ratou fenua tumu. E rave rahi ïa tei ite eita paha ratou e farerei faahou atu. Mea rahi te mau mitionare tei ore i farerei i to ratou fetii 10 aore ra 15 matahiti i muri aˈe to ratou tonoraahia. Ua tiaturi râ e tamau Iesu i te aupuru ia ratou e to ratou fetii mai ta ˈna i rave noa mai na mua ˈˈe.—Hebera 13:8.

1943: Piha matamua o te Haapiiraa no Gileada

Ua faahiti oia vetahi tupuraa o te mau taeae e tuahine tei tavini i te mau vahi fifi hou a haere ai i te Haapiiraa no Gileada. I muri aˈe, ua parau taeae Splane i te mau piahi: “A haapao maitai i te roo ta te mau tane e vahine i haere i te Haapiiraa no Gileada i vaiiho mai a 70 matahiti aˈenei. . . . Ia oaoa outou i te tavini ia Iehova i te mau vahi atoa.”

Ua faaoti taeae Splane i ta ˈna tuhaa ma te tahi video e faaite i te hohoˈa o na 77 piahi o te Haapiiraa no Gileada e tavini ra i te amaa a te mau Ite no Iehova no Marite. I rotopu ia ratou, e piti no te piha matamua o tera haapiiraa i 1943. A faaitehia ˈi te reira, e faaroo-noa-hia te mau pehe ta te mau Ite no Iehova i faaohipa i roto i ta ratou haamoriraa a 70 matahiti aˈenei.

Ua horoahia te mau parau tuite a te mau piahi e muri iho, ua taio hoê o ratou i te tahi rata haamauruururaa. Ua faaoti taeae Sanderson i te porotarama ma te faaite noa ˈtu ua mairi 70 matahiti i teie nei, ua tano noa â ta taeae Knorr i parau i te piha matamua o te Haapiiraa no Gileada: “Noa ˈtu eaha te vahi e tonohia outou, a haamanaˈo . . . e taata poro no te Basileia outou. Tera te fanaˈoraa rahi roa ˈˈe i horoahia i te taata, e riro ei taata poro e arue [i te Atua] i teie nei e tae roa ˈtu Aramagedo. . . . Tei ia outou tera fanaˈoraa, a poro ïa.”