Maseli 1:1-33

  • Fa o te mau parau paari (1-7)

  • Te mau fifi o te amuimuiraa ino (8-19)

  • Te tuô ra te paari mau na te aroâ (20-33)

1  Te mau parau paari a Solomona,+ te tamaiti a Davida,+ te arii o Iseraela:+   No te haapii atu* i te paari+ e te aˈo,No te taa i te mau parau î i te paari,   No te farii i te aˈo+ o te horoa i te haroˈaroˈa,Te parau-tia,+ te feruriraa maitai,*+ e te haerea afaro,   No te horoa i te feruriraa haroˈaroˈa+ i te feia maˈua,No te horoa i te taata apî i te ite e te aravihi ia feruri.+   E faaroo te taata feruriraa paari e e apo rahi mai oia i te haapiiraa.+E noaa i te taata maramarama te aravihi ia aratai.*+   E taa ia ˈna te hoê parau paari e te hoê parau mea fifi ia taa,*Te mau parau a te feia feruriraa paari e ta ratou mau piri.+   Te mǎtaˈu* ia Iehova, o te haamataraa ïa o te ite.+ O te maamaa anaˈe te vahavaha i te paari e te aˈo.+   A faaroo, ta ˈu tamaiti, i te aˈo a to metua tane,+E eiaha e faarue i te haapiiraa* a to metua vahine.+   E hei tiare nehenehe te reira no to upoo+E e taoˈa faaunauna no to arapoa.+ 10  Ta ˈu tamaiti, ia imi te feia rave hara i te faahema ia oe, eiaha e pee ia ratou.+ 11  Ia parau ratou: “A haere mai na muri ia matou. E tamoemoe anaˈe no te haamanii i te toto. E tapuni tatou, a tiai atu ai i te feia hara ore. 12  E horomii oraora tatou ia ratou mai te raveraa a te Apoo,*Haapau roa, mai te feia e pou ra i te apoo. 13  E haru anaˈe pauroa ta ratou taoˈa moni rahi.E faaî tatou i to tatou mau fare i te mau taoˈa haruhia. 14  A haere mai na muri ia matou,*E e tufa tatou ma te aifaito i ta tatou e eiâ.”* 15  Ta ˈu tamaiti, eiaha e pee ia ratou. Eiaha to oe avae ia taahi i nia i to ratou eˈa,+ 16  Te horo ra hoi to ratou avae no te rave i te ino.Te ru nei ratou i te haamanii i te toto.+ 17  Aita hoi e faufaa ia tuu i te hoê upeˈa i mua i te mata o te manu. 18  No reira tera mau taata e tamoemoe ai no te haamanii i te toto.E tapuni ratou no te rave i te ora o vetahi ê. 19  Tera te raveraa a te feia e imi ra i te apî i te ohipa taviri,E na tei noaa mai ia ratou e rave ê i to ratou ora.+ 20  Te tuô ra te paari mau+ na te aroâ.+ Te faateitei noa ra oia i to ˈna reo na te mau mahora o te oire.+ 21  Te tuô ra oia i te mau poro aroâ mea taata. I te mau tomoraa o te mau uputa o te oire, te na ô ra oia:+ 22  “Outou te feia maˈua, ehia â maororaa e au ai outou i te maˈuaraa? Outou te feia faaooo, ehia â maororaa e au ai outou i te faaooo? E outou te feia maamaa, ehia â maororaa e hae ai outou i te ite?+ 23  A farii ia faaite au i te hapa.*+ E ninii ïa vau i te puai o to ˈu paari* i nia ia outou.E faaite au ia outou i ta ˈu mau parau.+ 24  Ua pii hoi au, ua onoono râ outou i te ore e faaroo,Ua toro vau i to ˈu rima, aita râ hoê aˈe i tâuˈa,+ 25  Ua onoono outou i te haafaufaa ore i ta ˈu mau aˈoraa atoaE i te patoi ia faaite au i te hapa, 26  E ata atoa vau ia roohia outou i te ati,E faaooo vau ia tae mai te mea ta outou e taiâ ra,+ 27  Ia tae mai te mea ta outou e taiâ ra mai te hoê vero,E ia tae mai to outou ati mai te hoê mataˈi vero,Ia roohia outou i te ahoaho e te fifi. 28  I taua taime ra, e tiaoro noa mai ratou ia ˈu, eita râ vau e pahono.E imi haere ratou ia ˈu, eita râ vau e itehia e ratou,+ 29  No te mea ua hae ratou i te ite,+E ua faaoti ratou eiaha e mǎtaˈu ia Iehova.+ 30  Ua patoi ratou i ta ˈu mau aˈoraa,Ua haafaufaa ore ratou ia ˈu i faaite i te mau hapa atoa. 31  E faaruru ïa ratou i te mau faahopearaa* o to ratou haerea,+E e puunena ratou i ta ratou iho aˈoraa.* 32  Na te fariu-ê-raa te feia maˈua e haapohe ia ratou,E na te tâuˈa ore o te feia maamaa e haamou ia ratou. 33  Area te taata o te faaroo ia ˈu, e parahi ïa ma te taiâ ore+E eita oia e riaria i te ati.”+

Nota i raro i te api

Heb: “ite.”
Aore ra “te mea tia.”
Aore ra “te aratairaa paari.”
Aore ra “parabole.”
Aore ra “faatura.”
Aore ra “ture.”
Aore ra “Hade,” oia hoi te menema o te huitaata. Hiˈo i te titionare.
Aore ra “A tuu mai i ta oe kelero e o matou.”
Aore ra “E ei hoê â pute moni ta tatou.”
Hebera rua. Hiˈo i te titionare.
Aore ra “A hoˈi mai ia faaite au i te hapa.”
Heb: “E amu ïa ratou i te hotu.”
Aore ra “opuaraa.”