Te faatiaraa a Mataio 10:1-42

  • Na 12 aposetolo (1-4)

  • Faaueraa no te taviniraa (5-15)

  • E hamani-ino-hia te mau pǐpǐ (16-25)

  • Mǎtaˈu i te Atua, eiaha te taata (26-31)

  • Eiaha te hau, te ˈoˈe râ (32-39)

  • Farii i te mau pǐpǐ a Iesu (40-42)

10  Titau ihora ïa Iesu i ta ˈna na 12 pǐpǐ e horoa ˈtura i te mana ia vî te mau varua viivii+ e ia tiavaru ia ratou, e ia faaora i te mau huru maˈi atoa.  Teie te iˈoa o na 12 aposetolo:+ Na mua, Simona piihia Petero+ raua Anederea+ to ˈna taeae, Iakobo raua Ioane+ to ˈna taeae, na tamaiti a Zebedaio,  Philipa raua Baretolomea,+ Toma+ raua Mataio+ te titau tute, Iakobo te tamaiti a Alephaia e Tadaio,  Simona piihia “tei itoito rahi” e Iuda Isakariota tei tuu ia Iesu i to ˈna mau enemi i muri aˈe.+  O taua na 12 ra ta Iesu i tono ma te faaue atu:+ “Eiaha e haere i ǒ te feia o te mau nunaa ěê e eiaha e tomo atu i te mau oire no Samaria,+  a haere noa râ i te mau mamoe tei moˈe o te utuafare o Iseraela.+  A poro haere ai outou, a na ô atu: ‘Ua fatata mai te Faatereraa arii* o te raˈi.’+  A faaora i te maˈi,+ a faatia i te feia pohe, a faaora i te mau lepera, a tiavaru i te mau demoni. Mea horoa-noa-hia mai ta outou, a horoa noa atoa ïa.  Eiaha ei auro, ario aore ra veo i roto i to outou hatua,+ 10  eiaha ei pute maa no te tere, eiaha ei piti ahu,* tiaa, turutootoo,+ e fanaˈo hoi te rave ohipa i ta ˈna maa.+ 11  “I te mau oire aore ra oire rii e tomo ai outou, a imi i te feia e farii ia outou, e a faaea i reira e reva noa ˈtu outou.+ 12  Ia tomo outou i roto i te fare, a aroha ˈtu i te utuafare. 13  Ia farii ratou ia outou, ei nia ïa ia ratou te hau ta outou e faatae atu.+ Ia ore râ ratou e farii mai, ia hoˈi ïa to outou hau i nia ia outou. 14  I te mau vahi atoa e ore ai te taata e farii ia outou aore ra e faaroo i ta outou parau, a haere mai i rapaeau i tera fare aore ra oire, e a tûtû i te repo o to outou avae.+ 15  Oia mau ta ˈu e parau atu: Mea mâmâ aˈe te utua a te fenua o Sodoma e Gomora+ i ta taua oire ra i te Mahana Haavaraa. 16  “Inaha, te tono nei au ia outou mai te mau mamoe i rotopu i te mau luko. Ia haapao maitai ïa outou mai te ophi ra e te hapa ore mai te uupa ra.+ 17  A ara i te taata, e tuu hoi ratou ia outou i te haavaraa+ e e hui ia outou+ i roto i ta ratou mau sunago.+ 18  E afaihia outou i mua i te mau tavana e te mau arii+ no ˈu nei, ia ite hoi ratou e te feia o te mau nunaa ěê+ i ta outou e tiaturi ra. 19  Ia tapeahia râ outou, eiaha e haapeapea eaha ta outou e parau aore ra e nafea, no te mea e faaitehia ˈtu ta outou e parau i taua hora ra,+ 20  e ere hoi o outou anaˈe te parau atu, o te varua râ o to outou Metua te parau atu na roto ia outou.+ 21  Hau atu â, e tuu te taata i to ˈna taeae aore ra te metua tane i ta ˈna tamarii ia haapohehia e e orure hau te tamarii i te metua, a tuu atu ai i to ratou metua ia haapohehia.+ 22  E hae te taata atoa ia outou no to ˈu nei iˈoa.+ Te taata râ tei faaoromai tamau* e tae noa ˈtu i te hopea, e ora ïa.+ 23  Ia hamani ino ratou ia outou i te hoê oire, a horo i te tahi atu oire.+ Oia mau hoi ta ˈu e parau atu: E ore e ati te mau oire o Iseraela ia outou e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei. 24  “Aita te hoê piahi* i hau aˈe i ta ˈna orometua, aita atoa te hoê tavini i hau aˈe i to ˈna fatu.+ 25  Ia riro te piahi mai ta ˈna orometua e te tavini mai to ˈna fatu,+ atira ïa. Mai te peu i mairi na te taata i te iˈoa o te fatu fare, o Belezebuba,*+ tera atoa ïa te iˈoa ta ratou e mairi no to ˈna utuafare! 26  Eiaha ïa outou e mǎtaˈu ia ratou, aita hoi e mea i tapoˈihia e ore e hohorahia, e aita e mea huna e ore e itehia.+ 27  Ta ˈu e parau ia outou i roto i te poiri, a faaite atu ïa i roto i te maramarama, e ta ˈu e parau i roto i to outou tariˈa, a faaite ïa na nia mai i te fare.+ 28  E eiaha e mǎtaˈu i te feia e haapohe ia outou, e ore râ e tia ia faaore i te ora.*+ A mǎtaˈu râ i te Atua, e tia hoi ia ˈna ia faaore roa i te ora* e te tino i Gehena.*+ 29  E piti manu rii te hoohia i te hoê noa moni huˈa haihai roa,* e ere anei? Ia mairi noa ˈtu râ hoê o ratou i raro, e ite iho â to outou Metua i te reira.+ 30  Area outou, ua taio-pauroa-hia te rouru o to outou upoo. 31  Eiaha ïa e mǎtaˈu. Mea faufaa aˈe outou i te manu rii e rave rahi.+ 32  “No reira, te taata o te faaite i mua ia vetahi ê e pǐpǐ oia na ˈu,+ e faaite atoa vau i mua i to ˈu Metua i te raˈi e pǐpǐ oia na ˈu.+ 33  Te taata râ o te haavare e aita oia i ite ia ˈu i mua ia vetahi ê, e parau atoa vau e aita vau i ite ia ˈna i mua i to ˈu Metua i te raˈi.+ 34  Eiaha e manaˈo ua haere mai au e hopoi i te hau i te fenua nei. Aita vau i haere mai e hopoi i te hau, i te ˈoˈe râ.+ 35  Ua haere mai hoi au e faatupu i te amahamaha, e patoi te tamaiti i to ˈna metua tane, te tamahine i to ˈna metua vahine, e te hunoa vahine i to ˈna metua vahine hoovai.+ 36  Oia mau te enemi o te taata, o te mau mero ïa o to ˈna iho utuafare. 37  Te taata mea here aˈe na ˈna i to ˈna metua tane aore ra to ˈna metua vahine ia ˈu nei, e ore ïa e tia ia ˈna ia riro ei pǐpǐ na ˈu, e te taata mea here aˈe na ˈna i ta ˈna tamaiti aore ra ta ˈna tamahine ia ˈu nei, e ore ïa e tia ia ˈna ia riro ei pǐpǐ na ˈu.+ 38  E tei ore e hinaaro e amo i ta ˈna pou haamauiuiraa* e e pee mai ia ˈu, e ore ïa e tia ia ˈna ia riro ei pǐpǐ na ˈu.+ 39  O tei tapea i to ˈna ora,* e ere oia i te reira, e tei ere i to ˈna ora* no ˈu nei, e noaa faahou mai ia ˈna te reira.+ 40  “O tei farii ia outou, ua farii atoa ia ˈu, e tei farii ia ˈu, ua farii atoa i Tei tono mai ia ˈu.+ 41  O tei farii i te hoê peropheta no te mea e peropheta, e fanaˈo ïa i te haamaitairaa a te peropheta,+ e tei farii i te hoê taata parau-tia no te mea e taata parau-tia, e fanaˈo ïa i te haamaitairaa a te taata parau-tia. 42  E o tei horoa i te tahi noa auˈa pape toˈetoˈe na te hoê o teie feia rii no te mea e pǐpǐ oia na ˈu, oia mau ta ˈu e parau atu: E ore roa oia e ere i ta ˈna haamaitairaa.”+

Nota i raro i te api

Aore ra “Basileia.”
Aore ra “ahu taui.”
Aore ra “o te faaoromai tamau ra.”
Aore ra “pǐpǐ.”
No Satani te raatira o te mau demoni teie iˈoa.
Oia hoi te ora no a muri aˈe. Heleni pusuke. Hiˈo i te titionare.
Heleni pusuke. Hiˈo i te titionare.
Hiˈo i te titionare.
Hel: “hoê asario.” Hiˈo i te tuhaa hau B14.
Hiˈo i te titionare.
Heleni pusuke. Hiˈo i te titionare.
Heleni pusuke. Hiˈo i te titionare.