Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 2

Ua fanauhia te Basileia i te raˈi

Ua fanauhia te Basileia i te raˈi

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

To te Atua faaineineraa i to ˈna nunaa no te fanauraa o te Basileia

1, 2. Eaha te ohipa faufaa roa tei tupu i roto i te oraraa o te taata? No te aha te taata i ore ai i ite mata i te reira?

 MEA rahi tei uiui mai te aha te huru o te oraraa i te tupuraa te tahi mau tauiraa rahi i roto i te aamu o te taata. O oe atoa paha. Ahiri oe i ora i taua tau ra, ua ite mata anei oe i te mau ohipa i tupu i taui ai te oraraa? Aita paha. E pinepine aita te taata i ite mata i te mau ohipa i tupu i taahuri ai te mau faatereraa tahito e tei papaihia i roto i te mau buka. Inaha, ua tupu te rahiraa o te reira i roto i te mau piha ua tapirihia te opani, mai te mau piha a te arii, a te apooraa hau, aore ra a te mau faatereraa. Teie râ, ua haafifi teie mau tauiraa i te oraraa o te mau mirioni taata.

2 E ohipa faufaa roa atoa tei tupu i roto i te aamu o te taata. Noa ˈtu e ua haa te reira i nia i te oraraa o te mau mirioni taata, aita te taata i ite mata i te reira. Taua ohipa ra, o te fanauraa mai ïa o te Basileia o te Atua i te raˈi. Fatata teie faatereraa fafauhia o te Mesia te Arii i te haamou i te taatoaraa o teie nei faanahoraa o te ao nei. (A taio i te Daniela 2:34, 35, 44, 45.) I te mea e aita te taata i ite mata i taua fanauraa faufaa ra, ua huna anei ïa Iehova i te reira i te huitaata? E ere anei râ e ua faaineine aˈena oia i to ˈna nunaa taiva ore no te reira? E hiˈo mai tatou.

E faaineine te vea a Iehova i te eˈa i mua ia ˈna

3-5. (a) O vai ‘te vea no te faufaa’ o te Malaki 3:1? (b) Eaha te tupu hou ‘te vea no te faufaa’ e haere mai ai i te hiero?

3 Mai tahito mai â to Iehova opuaraa e faaineine i to ˈna nunaa no te fanauraa o te Basileia faaterehia e te Mesia. A hiˈo na i te parau tohu o te Malaki 3:1: “Inaha, e tono vau i tau vea, e na ˈna e haamaitai [aore ra e faaineine] i te eˈa i mua ia ˈu ra: e te Fatu ta outou e imi na, o te tae vave mai ïa i to ˈna ra hiero, te vea [no] te faufaa ta outou i oaoa na: inaha, o te tae mai ïa.”

4 I teie tau, afea ra to “te Fatu” mau ra o Iehova haereraa mai e hiˈopoa i “to ˈna ra hiero”? Ia au i te parau tohu, e haere mai o ˈna e ta ˈna ‘vea no te faufaa.’ O vai ïa? O Iesu Mesia te Arii! (Luka 1:68-73) Ei Arii faatoroa-apî-hia, e hiˈopoa e e tamâ oia i te nunaa o te Atua i te fenua nei, o te tavini nei i roto i te aua o te hiero pae varua o te Atua.—Pet. 1, 4:17.

5 O vai ïa te tahi atu “vea” tei faahitihia i te omuaraa o te Malaki 3:1? E itehia mai teie vea na mua roa ˈˈe i te tau o te hoˈiraa mai o te Mesia ei Arii. Ua faaineine anei te tahi taata i te eˈa i mua i te Arii te Mesia tau ahuru matahiti hou 1914?

6. O vai ma tei haa mai te “vea” i tohuhia o tei faaineine na mua i te nunaa o te Atua no te mau ohipa e tupu a muri aˈe?

6 I roto i te aamu faahiahia mau o te nunaa o Iehova i teie tau e ite ai tatou i te mau pahonoraa o teie mau uiraa. Ta teie ïa buka e faaite mai. Oia hoi i te pae hopea o te mau matahiti 1800, ua fa mai te hoê pǔpǔ iti taata haavare ore ei Kerisetiano mau i rotopu e rave rahi roa Kerisetiano haavare. I parauhia na ratou te Feia haapii Bibilia. Ua haa vetahi o ratou, mai ia Charles Russell e to ˈna mau hoa ohipa, mai te “vea” i tohuhia. I te pae varua, ua aratai e ua faaineine ratou i te nunaa o te Atua no te mau ohipa e tupu a muri aˈe. E hiˈo mai tatou e maha tuhaa i na reira ˈi taua “vea” ra.

Haamori ia Iehova ma te parau mau

7, 8. (a) I te mau matahiti 1800, o vai ma tei faaite roa e mea hape te haapiiraa e e ora noa te tahi mea no roto mai i te taata ia pohe o ˈna? (b) Teihea ˈtu â haapiiraa ta Charles Russell e to ˈna mau hoa ohipa i faaite roa e mea hape?

7 A haapii ai taua Feia haapii Bibilia ra, ua ani ratou ia Iehova i ta ˈna aratairaa, ua farii i te mau haapiiraa mau, ua haaputu e ua nenei i te reira. Ehia rahiraa hanere matahiti to te mau haapaoraa e parau ra e Kerisetiano ratou vai-noa-raa i roto i te poiri pae varua. No roto mai te rahiraa o ta ˈna mau haapiiraa i te mau peu a te mau nunaa ěê. Te haapiiraa iho â râ e e ora noa te tahi mea no roto mai i te taata ia pohe o ˈna. Teie râ i te area 1850, ua hiˈopoa maitai te tahi mau piahi aau tae o te Bibilia i taua haapiiraa ra e ua taa ia ratou e aita te Parau a te Atua e turu ra i te reira. Ua papai e ua orero atoa o Henry Grew, George Stetson, e George Storrs ma te mǎtaˈu ore no te faaite roa e e haavare te reira no ǒ mai ia Satani ra. a Ua tauturu ta ratou i rave ia Charles Russell e to ˈna mau hoa ohipa ia taa ˈtu â i te mau Papai.

8 Ua ite te pǔpǔ iti o te Feia haapii Bibilia i te tahi atu mau haapiiraa tei taaihia i te haapiiraa e e ora noa te tahi mea no roto mai i te taata ia pohe o ˈna. Mea fifi ia taa i te reira e mea hape atoa, mai te haapiiraa e e haere pauroa te taata maitai i nia i te raˈi aore ra e haamauiui te Atua i te taata ino i roto i te po auahi e a muri noa ˈtu. Ua faaite roa Russell e to ˈna mau hoa ohipa ma te mǎtaˈu ore e mea hape teie mau haapiiraa i roto e rave rahi tumu parau, buka, buka rairai, api parau, i roto atoa i te mau oreroraa parau tei neneihia.

9. Mea nafea to Te Pare Tiairaa faaite-roa-raa e mea hape te haapiiraa o te Toru tahi?

9 Ua faaite roa atoa te Feia haapii Bibilia e mea hape te haapiiraa faatura-rahi-hia o te Toru tahi. I 1887, ua parau Te Pare Tiairaa b (Beretane): “Te faataa maitai ra te mau Papai e mea taa ê iho â Iehova e to tatou Fatu ra o Iesu, oia hoi hoê o te Metua ïa, e te tahi atu o te Tamaiti ïa.” Ua faaite taua vea ra e mea maere mau “i parare ai e i farii-rahi-hia ˈi te manaˈo o te hoê Atua toru tahi, oia hoi e toru Atua hoê noa râ ratou, e i te hoê â taime, hoê Atua e toru râ ratou. Te tumu, ua varea roa te mau ekalesia e parau ra e Kerisetiano ratou i te taoto i te pae varua, a haaparare ai Satani i teie haapiiraa hape.”

10. Mea nafea to Te Pare Tiairaa faataaraa e mea faufaa te matahiti 1914?

10 Ia au i te upoo parau Te Pare Tiairaa a Ziona e te vea no te tau o te hoˈiraa mai o te Mesia (Beretane), te taa ra ïa ia tatou e ua haafaufaa roa teie vea i te mau parau tohu no nia i te tau o te hoˈiraa mai o te Mesia. Ua ite te feia faatavaihia taiva ore tei papai i teie vea, e ua taaihia te parau tohu a Daniela no nia i na ‘hitu matahiti,’ aore ra tau, i te taime e tupu ai ta te Atua opuaraa no nia i te Basileia faaterehia e te Mesia. Mai 1876 mai, ua faataa ratou e i 1914 e hope ai na hitu matahiti. (Dan. 4:25; Luka 21:24) Aita to tatou mau taeae no tera tau i taa i te auraa taatoa o taua matahiti faufaa ra. Teie râ, ua poro ratou na te mau vahi atoa i ta ratou i ite no nia i te parau mau Bibilia. E te ite nei tatou i ta te reira i horoa mai.

11, 12. (a) Ua haafaufaa taeae Russell ia vai no ta ˈna i haapii ia vetahi ê? (b) Eaha tei tupu no ta Russell e to ˈna mau hoa ohipa i rave tau ahuru matahiti hou 1914?

11 Aita Russell e aita atoa to ˈna mau hoa ohipa taiva ore i parau e na ratou i ite e i taa i te auraa o teie pue parau mau faufaa roa. Ua haafaufaa Russell i ta te tahi atu i rave na. Ua haafaufaa iho â râ oia i te Atua ra o Iehova, tei haapii i to ˈna nunaa i tei titauhia ia ite ratou i te taime tano. Ua haamaitai Iehova i te mau tutavaraa a Russell e to ˈna mau hoa ohipa e faataa ê i te parau mau i te haavare. A mairi ai te mau matahiti, ua taa ê roa mai ratou i te mau haapaoraa e parau ra e Kerisetiano ratou.

Ua turu taeae Russell e to ˈna mau hoa ohipa i te pue parau mau Bibilia

12 E ohipa faahiahia mau â ta teie mau taata taiva ore i rave i te tururaa i te mau haapiiraa mau tau ahuru matahiti hou 1914! I faataa na Te Pare Tiairaa o te 1 no Novema 1917 (Beretane): “E mirioni taata i teie mahana tei tiamâ mai i te mǎtaˈu rahi no to ratou haapiiraahia te po auahi e te tahi atu mau haapiiraa hape . . . E au te parau mau i te nanuraa miti tei haamata hau atu i te 40 matahiti aˈenei. Te maraa noa ra te reira e e maraa â, a î roa ˈtu ai te fenua taatoa. E pau ta te enemi purumuraa i teie mau are, e parare iho â te parau mau e ati aˈe te fenua.”

13, 14. (a) Mea nafea te “vea” i te faaineineraa i te eˈa no te Arii te Mesia? (b) Eaha ta tatou e haapii mai i to tatou mau taeae tei ora hau atu i te 100 matahiti aˈenei?

13 A feruri na, e ineine anei te nunaa o te Atua no te haamataraa o te tau o te hoˈiraa mai o te Mesia ahiri aita ratou i ite e mea taa ê Iesu e to ˈna Metua ra o Iehova? Eita ïa. Eita atoa ratou e ineine ahiri ratou i manaˈo e te ora pohe ore i te raˈi, no te taata atoa ïa, e ere râ no te tahi noa mau pǐpǐ a te Mesia teie ô faufaa roa. Eita atoa ahiri ratou i manaˈo e e haamauiui te Atua i te taata e a muri noa ˈtu i roto i te po auahi! Ua faaineine mau â te “vea” i te eˈa no te Arii te Mesia!

14 E tatou i teie mahana? Eaha te haapii mai i to tatou mau taeae tei ora hau atu i te 100 matahiti aˈenei? Te faufaaraa ïa ia taio e ia haapii i te Parau a te Atua ma te aau tae. (Ioa. 17:3) I te pae varua, te pararai noa ˈtu ra teie nei ao o te haapao noa ra i to ratou iho hinaaro. Tatou râ, ia hiaai roa ˈtu â ïa i te maa varua!—A taio i te Timoteo 1, 4:15.

“A haere ê mai na outou i rapae, e au mau taata e”

15. Eaha ta te Feia haapii Bibilia i taa riirii? (A hiˈo atoa i te nota.)

15 Ua faataa mai te Feia haapii Bibilia e mea titauhia ia faarue i te mau ekalesia a teie nei ao. I 1879, ua faahiti Te Pare Tiairaa (Beretane) i te parau “ekalesia a Babulonia.” O te mau pâpa anei tera e parauhia ra? Te Ekalesia Katolika Roma anei? Ehia hanere matahiti to te mau Porotetani parauraa e o te Ekalesia Katolika te Babulonia tei tohuhia i roto i te Bibilia. Teie râ, ua taa riirii i te Feia haapii Bibilia e te “Babulonia” no teie tau, o te taatoaraa atoa ïa o te mau ekalesia e parau ra e Kerisetiano ratou. No te aha? No te mea e haapiiraa haavare anaˈe ta ratou, mai tei faahitihia na. c I muri aˈe, ua faaite roa mai ta tatou mau papai i tei titauhia ia rave te mau taata aau haavare ore o te mau haapaoraa a Babulonia.

16, 17. (a) Eaha te poroi i roto i te buka 3 o te Aahiata o te Mireniuma e Te Pare Tiairaa? (b) Aita tera mau faaararaa i tâuˈa-roa-hia, no te aha? (A hiˈo i te nota.)

16 Ei hiˈoraa, i 1891 ua faataa mai te buka 3 o te Aahiata o te Mireniuma (Beretane) e aita te Atua i farii ia Babulonia no teie tau. E te feia atoa aita e au ra i ta Babulonia mau haapiiraa hape e ta ˈna mau peu, ia faataa ê mai ïa ia ˈna i teie nei.

17 I Tenuare 1900, ua aˈo Te Pare Tiairaa (Beretane) i te feia aita â i tâpû atura i to ratou iˈoa i roto i te mau ekalesia e parau ra e Kerisetiano ratou. Ta ratou otoheraa: e farii iho â ratou i te parau mau, e mea varavara ratou i te haere i te tahi atu mau pureraa. Teie ïa te uiraa a teie vea: “Mea tano anei râ hoê avae i roto ia Babulonia e hoê avae i rapae? Tera mau anei te auraro . . . ta te Atua e au e e farii? E ere ïa. Ia apiti [te hoê taata] i te hoê haapaoraa, ua faatupu ïa oia i mua i te taata i te hoê parau faaau e tera haapaoraa. Ia haapao ïa oia e tia ˈi i te mau titauraa atoa o taua parau faaau ra e tae noa ˈtu i te taime . . . e faarue ai oia i mua i te taata i ta ˈna haapaoraa aore ra e tâpû ai oia i to ˈna iˈoa.” A mairi ai te mau matahiti, ua uˈana ˈtu â teie poroi. d E titauhia ia faarue roa te mau tavini a Iehova i te haapaoraa hape.

18. No te aha i titauhia ˈi ia haere mai i rapae ia Babulonia rahi?

18 Ahiri aita i faaara-noa-hia ia haere mai i rapae ia Babulonia rahi, aita ïa ta te Mesia te Arii faatoroa-apî-hia e pǔpǔ tavini faatavaihia tei faaineinehia i te fenua nei. O te mau Kerisetiano anaˈe tei tiamâ mai ia Babulonia te nehenehe e haamori ia Iehova “ma te varua e te parau mau.” (Ioa. 4:24) Ua faaoti papu atoa anei tatou i teie mahana e faaatea ê mai i te haapaoraa hape? E faaroo noa anaˈe ïa i teie faaueraa: “A haere ê mai na outou i rapae, e au mau taata e.”—A taio i te Apokalupo 18:4.

Putuputu no te haamori ia Iehova

19, 20. Mea nafea Te Pare Tiairaa i te faaitoitoraa i te nunaa o te Atua ia putuputu no te haamori ia ˈna?

19 Ua faataa mai te Feia haapii Bibilia i te faufaaraa ia putuputu te mau Kerisetiano no te haamori ia Iehova i te mau vahi e nehenehe ai. Eita e navai ia haere mai te mau Kerisetiano mau i rapae i te haapaoraa hape. Ia apiti atoa râ ratou i te haamoriraa viivii ore. Mai te omuaraa mai, ua faaitoito Te Pare Tiairaa i te feia taio ia putuputu no te haamori ia Iehova. I Tiurai 1880, no nia i te hoê tere oreroraa parau ta ˈna i rave na, ua parau taeae Russell e mea faaitoito mau â tera mau putuputuraa. Ua ani atura oia i te feia taio ia hapono mai i te mau tareta, e piahia vetahi i roto i Te Pare Tiairaa. No te aha? Ia ite hoi oia i ta ratou mau haereraa i mua. Ua parau oia: “A faaite mai . . . e nafea te Fatu e haamaitai ai ia outou e te putuputu noa ra anei outou e te feia hoê â to outou faaroo faufaa roa.”

Taeae Russell e te hoê pǔpǔ Feia haapii Bibilia matamua i Copenhague i Danemata i 1909

20 I 1882, ua matara mai te tumu parau ra “Putuputu anaˈe” i roto i Te Pare Tiairaa (Beretane). Te faauehia ra te mau Kerisetiano ia putuputu “no te patu, tamahanahana e faaitoito te tahi i te tahi.” Oia atoa: “Eita e hiˈohia e mea ite aore ra mea aravihi anei te hoê o outou. Ia afai mai râ te taata tataitahi i ta ˈna iho Bibilia, te papie, te penitara e te mau buka faahororaa atoa e vai ra. A maiti i ta outou tumu parau, a ani i te aratairaa a te varua [o te Atua] no te taa i te reira, a taio, a feruri, a faaau i tera e tera irava, papu maitai ïa e e arataihia outou i te parau mau ra.”

21. Eaha te hiˈoraa ta te amuiraa no Allegheny i horoa mai no nia i te mau putuputuraa e te aupururaa i te mero tataitahi?

21 Tei te oire no Allegheny i te tuhaa fenua Marite no Pennsylvanie te pu rahi a te Feia haapii Bibilia. I reira ratou e putuputu ai ia au i te aˈoraa a te Atua i roto i te Hebera 10:24, 25. (A taio.) E hiˈoraa maitai ïa tera no tatou. I haere na te hoê taeae ruhiruhia o Charles Capen te iˈoa i tera mau putuputuraa i to ˈna tamarii-rii-raa. Teie ta ˈna i papai: “Te haamanaˈo noa ra vau hoê o te mau irava tei penihia i nia i te patu o te fare tairururaa a te Taiete. ‘Hoê roa to outou orometua, o te Mesia. E taeae anaˈe outou atoa.’ Mau roa ia ˈu tera irava. I roto i te nunaa o Iehova, aita e tia faaroo e aita atoa e taata haere pure.” (Mat. 23:8) Te haamanaˈo atoa ra taeae Capen i te mau putuputuraa faaitoito mau, te tamahanahanaraa, e te mau tutavaraa tuutuu ore a taeae Russell e aupuru i te mero tataitahi o te amuiraa.

22. Ua aha te mau Kerisetiano taiva ore i to ratou faaitoitoraahia ia haere i te mau putuputuraa? Eaha te haapiiraa e huti mai?

22 Ua pee te mau Kerisetiano taiva ore i teie hiˈoraa e te faaueraa i horoahia. Ua mau te mau amuiraa i te tahi atu mau tuhaa fenua, mai ia Ohio e Michigan, i muri iho na Marite Apatoerau taatoa e i te tahi atu mau fenua. A feruri na ïa, e ineine anei te mau Kerisetiano taiva ore no te tau o te hoˈiraa mai o te Mesia ahiri aita ratou i haapiihia ia faaroo i te aˈoraa a te Atua e putuputu no te haamori ia ˈna? Eita ïa! E tatou i teie mahana? E faaoti papu anaˈe i te haere tamau i te mau putuputuraa, i te imi i te mau ravea atoa no te haamori amui ia Iehova e no te faaitoito te tahi i te tahi i te pae varua.

Poro ma te itoito rahi

23. Mea nafea Te Pare Tiairaa i te faataaraa i te faufaaraa ia poro te feia faatavaihia atoa i te parau mau?

23 Ua faataa mai te Feia haapii Bibilia i te faufaaraa ia poro te feia faatavaihia atoa i te parau mau. I 1885, ua faataa Te Pare Tiairaa (Beretane): “Eiaha ia moˈe ia tatou e ua faatavaihia te mau mero atoa o te pǔpǔ faatavaihia no te poro (Isa. 61:1), ua maitihia no te taviniraa.” Teie te faaueraa a te hoê Pare Tiairaa no 1888: “Mea papu maitai ta tatou ohipa i faauehia mai . . . Ia ore tatou e rave i teie ohipa, a imi atu ai i te otoheraa, e tavini faatau ïa tatou. Eita ïa e tano faahou ia fanaˈo tatou i te tiaraa teitei i faatavaihia ˈi tatou.”

24, 25. (a) Hau atu i te faaitoitoraa ia vetahi ê ia poro, ua aha atoa Russell e to ˈna mau hoa ohipa? (b) Eaha ta te hoê pionie i parau no nia i ta ˈna pororaa “i tera tau mea varavara te pereoo uira”?

24 Ua faaitoito taeae Russell e to ˈna mau hoa ohipa ia vetahi ê ia poro. Ua pia atoa ratou i te Api parau a te Feia haapii Bibilia (Beretane), parauhia i muri iho Api parau o te haapiiraa no nia i te Atua i tahito ra e maha taime i te matahiti (Beretane). Ua horoahia ˈtu te reira i te feia taio i Te Pare Tiairaa no te opere ma te tamoni ore.

Mea maitai ia ui tatou: ‘O te pororaa anei te ohipa faufaa roa no ˈu?’

25 Te feia i roto i te taviniraa taime taatoa i tera tau, e parauhia ïa i teie nei e pionie, mai ia Charles Capen tei faahitihia aˈenei. Teie ta ˈna i parau: “I faaohipa na vau i te mau hohoˈa fenua a te Pu maimiraa no nia i te fenua no Marite no te poro na Pennsylvanie. E faaite mai teie mau hohoˈa fenua i te mau purumu atoa, a tae atu ai au na te mau vahi atoa na raro. I te tahi taime, e haere au na te mataeinaa e toru mahana e e ani mai te taata i te mau buka o te anairaa buka Haapiiraa o te mau Papai (Beretane). E tarahu vau i te hoê puaarehenua e te hoê pereoo tavere no te afai atu i ta ratou mau buka. E pinepine au i te taoto i ǒ te tahi mau taata faaapu. I tera tau mea varavara te pereoo uira.”

Hoê pionie. Ua penihia te “Tapura anotau” i nia i te hoê pae o te pereoo tavere

26. (a) No te aha mea faufaa ˈi ia poro te nunaa o te Atua i tera tau? (b) Mea maitai ia aha tatou?

26 Ua titauhia te taiâ ore e te itoito rahi no te poro i tera tau. Ahiri aita i haapiihia i te mau Kerisetiano mau te faufaaraa o te pororaa, e ineine anei ïa ratou ia arii mai te Mesia? Eita ïa! O te pororaa hoi te hoê tuhaa faufaa mau o te tau o te hoˈiraa mai o te Mesia. (Mat. 24:14) Ua ineine te nunaa o te Atua i tera tau i te tuu i taua ohipa ra, o te faaora i te taata, i te parahiraa matamua o to ratou oraraa. Mea maitai ïa ia uiui tatou i teie mahana: ‘O te pororaa anei te ohipa faufaa roa no ˈu? Te rave ra anei au i te mau haapaeraa no te poro rahi atu â?’

Ua fanauhia te Basileia o te Atua!

27, 28. Eaha ta te aposetolo Ioane i ite orama? Ua aha Satani e ta ˈna mau demoni i te fanauraahia mai te Basileia?

27 Ua tae maira te matahiti faufaa ra 1914. Mai ta tatou i ite i te omuaraa o teie pene, aita hoê aˈe taata i ite mata i te mau ohipa hanahana i tupu i nia i te raˈi. Teie râ, ua ite te aposetolo Ioane i te hoê orama o tei faataa taipe i te reira. E “tapao rahi” ta ˈna i ite i nia i te raˈi. Ua hapû te “vahine” a te Atua, te tuhaa ïa i te raˈi o ta te Atua faanahonahoraa, oia hoi ta ˈna mau melahi, e ua fanau mai oia i te hoê tamaroa. Te parauhia ra e ua fatata teie tamaroa taipe i te “tavana i te mau fenua atoa ma te sepeta auri.” Teie râ, i te fanauraahia mai teie tamaroa, ua ‘hopoihia oia i te Atua ra e i to ˈna ra terono.’ Na ô maira te hoê reo puai i nia i te raˈi: “Teie mai nei te ora, e te puai, e te basileia o to tatou Atua, e te mana o ta ˈna ra Mesia.”—Apo. 12:1, 5, 10.

28 Papu maitai, o te fanauraa o te Basileia faaterehia e te Mesia ta Ioane i ite orama. E ohipa hanahana mau â teie. Aita râ vetahi i oaoa, mai ia Satani e ta ˈna mau demoni. Ua aro ratou i te mau melahi haapao maitai e arataihia ra e Mikaela, aore ra te Mesia. Te faahopearaa? Te taio nei tatou: “Hurihia ˈtura hoi te teni rahi i rapae, o taua ophi tahito ra ïa, o tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei; i hurihia oia i rapae i nia iho i te fenua nei, e ta ˈna mau melahi atoa ua huri-atoa-hia i rapae.”—Apo. 12:7, 9.

I 1914 i haamata ˈi te Feia haapii Bibilia i te taa i te tapao o te tau o te hoˈiraa mai itea ore o te Mesia

29, 30. I muri aˈe i te fanauraahia mai te Basileia faaterehia e te Mesia, eaha tei tupu (a) i nia i te fenua? (b) i te raˈi?

29 Na mua roa ˈˈe i te matahiti 1914, ua parau te Feia haapii Bibilia e e anotau fifi roa te haamata i taua matahiti ra. Aita râ ratou i manaˈo e mai te reira iho â. Ia au i te orama a Ioane, e haafifi roa Satani i te oraraa o te huitaata. Te na ô ra te Apokalupo 12:12: “E ati ra hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” I 1914, tupu aˈera te Tamaˈi rahi matamua e itehia ˈtura te tapao o te tau o te hoˈiraa mai o te Mesia ei Arii e ati aˈe te fenua. O te haamataraa ïa o te mau mahana hopea o teie nei faanahoraa o te ao nei.—Tim. 2, 3:1.

30 I te raˈi râ, e oaoa ïa. Ua tiahi-roa-hia Satani e ta ˈna mau demoni. Te faatia ra Ioane: “E teie nei, a oaoa, e te mau raˈi ra e, e o outou atoa hoi o tei parahi i reira.” (Apo. 12:12) Ua tamâhia te raˈi e ua faaariihia Iesu. Ua ineine ïa te Basileia faaterehia e te Mesia i te ohipa mai no te nunaa o te Atua i te fenua nei. Na mua, e tamâ te Mesia oia hoi ‘te vea no te faufaa’ ia ratou. Ta tatou ïa i ite i te omuaraa o teie pene. Eaha râ te auraa o teie ohipa?

Tau tamataraa

31. Eaha ta Malaki i tohu no nia i te tau tamâraa? Mea nafea taua parau tohu ra i te tupuraa? (A hiˈo atoa i te nota.)

31 Ua tohu Malaki e e taime fifi roa te tamâraa. Ua papai oia: “E tia râ ia vai ra ia faaoromai ia tae i te mahana e haere mai ai oia ra? e o vai te mau ia fa mai oia ra? e au hoi oia i te auahi a te tamâ moni ra, e mai te puˈa a te tamâ ahu ra.” (Mal. 3:2) E parau mau roa teie! Mai 1914 mai, ua faaruru te nunaa o te Atua i te fenua nei i te mau tamataraa e haamauiuiraa rahi. A uˈana ˈi te Tamaˈi rahi matamua, mea rahi o te Feia haapii Bibilia tei hamani-ino-hia e tei tuuhia i roto i te fare tapearaa. e

32. Eaha te fifi tei tupu i rotopu i te nunaa o te Atua i muri aˈe i 1916?

32 Ua tupu atoa te fifi i rotopu i te nunaa o te Atua. I 1916, i to taeae Russell poheraa i te 64raa o to ˈna matahiti, mea rahi te tavini a te Atua tei ahoaho. Tapao faaite ïa e ua haafaufaa roa vetahi i taua taata hiˈoraa maitai ra. Aita taeae Russell i hinaaro i tera huru faatura. Noa ˈtu râ, mea rahi tei faateitei ia ˈna. E rave rahi tei manaˈo e ua mau te faaite-riirii-raahia mai te parau mau i to ˈna poheraa. Aita ˈtura vetahi i hinaaro e haere i mua no to ratou riri rahi. Tupu maira ïa te ohipa apotata o tei faaamahamaha i te nunaa o te Atua.

33. Eaha te mau tiairaa aita i tupu tei tamata i te nunaa o te Atua?

33 Te tahi atu tamataraa, o te mau tiairaa ïa tei ore i tupu. Ua faataa maitai Te Pare Tiairaa e i 1914 e hope ai te tau o te Etene, aore ra o te mau nunaa ěê. Teie râ, aita â i taa ˈtura i te mau taeae eaha te tupu i taua matahiti ra. (Luka 21:24) Ua manaˈo ratou e i 1914 te Mesia e rave ai i ta ˈna vahine faaipoipo, oia hoi te pǔpǔ faatavaihia, no te faatere e o ˈna i nia i te raˈi. Aita râ te reira i tupu. I te hopea matahiti 1917, ua faataa Te Pare Tiairaa (Beretane) e e hope te hoê tau ootiraa e 40 matahiti i te omuaraa o te matahiti 1918. Teie râ, aita te pororaa i faaea i reira. Ua tamau taua ohipa ra i te parare i muri aˈe i taua matahiti ra. Horoa ˈtura taua vea ra i te manaˈo e ua hope iho â te ootiraa. Teie râ, te toe ra te hoê tau ohiraa i te toea maa. No te inoino, faaea aˈera e rave rahi i te tavini ia Iehova.

34. Eaha te tamataraa rahi i tupu i 1918? No te aha te mau haapaoraa e parau ra e Kerisetiano ratou i manaˈo ai e ua pohe, ei auraa parau, te nunaa o te Atua?

34 I 1918 i tupu ai te hoê tamataraa rahi. Ua tapeahia Joseph Rutherford, tei mono ia Charles Russell, oia atoa e hitu taeae e hopoia ta ratou. Ua faautuahia ratou ma te tano ore e rave rahi matahiti i roto i te fare tapearaa no Atlanta i Marite. E au ra e ua mau te ohipa a te nunaa o te Atua. Oaoa aˈera e rave rahi tia faaroo o te mau haapaoraa e parau ra e Kerisetiano ratou. Inaha ua tapeahia te mau aratai, ua piri te pu rahi i Brooklyn e ua opanihia te pororaa i Marite e i Europa. Te auraa ïa e ua pohe, ei auraa parau, taua Feia haapii Bibilia ra mea riri roa na ratou. Manaˈo aˈera ratou e aita e fifi faahou. (Apo. 11:3, 7-10) Teie râ, ua hape roa ratou!

Tau ora-faahou-raa mai!

35. No te aha Iesu i vaiiho ai ia haamauiuihia ta ˈna mau pǐpǐ? Eaha ta Iesu i rave no te tauturu ia ratou?

35 Aita te mau enemi o te parau mau i ite e ua vaiiho Iesu e ia haamauiuihia ta ˈna mau pǐpǐ no te mea te parahi ra Iehova “mai te tamâ e te haamaitai i te ario.” (Mal. 3:3) Ua papu maitai ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti e e tamâ e e haamaitai taua mau tamataraa uˈana ra i te mau Kerisetiano taiva ore, a nehenehe atu ai ratou e tavini maitai roa ˈtu â i te Arii. I te omuaraa o te matahiti 1919, ua ite-maitai-hia e ua rave Iehova maoti to ˈna varua i ta te enemi i manaˈo e e ore e tupu. Ua faaora faahou mai Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore! (Apo. 11:11) Tupu aˈera ïa te hoê tuhaa faufaa o te tapao o te mau mahana hopea. Ua faatoroa Iesu i “te tavini haapao maitai e te paari.” E pǔpǔ iti tane faatavaihia teie, o te aratai i te nunaa o Iehova e o te horoa i te maa varua i te taime tano.—Mat. 24:45-47.

36. Na te aha e faaite ra e ua ora faahou mai te nunaa o te Atua i te pae varua?

36 Tuuhia maira taeae Rutherford e to ˈna mau hoa ohipa i te 26 no Mati 1919. Faanaho oioi atura ratou i te hoê tairururaa no te avaˈe Tetepa. Ravehia ˈtura te tahi mau faanahoraa ia matara mai Te tau auro, tei faaineine-taa-ê-hia no te pororaa. E apiti atu teie vea i Te Pare Tiairaa. f I taua noa matahiti ra, matara maira te numera matamua o te Bulletin, parauhia i teie mahana te api parau Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano. Ua faaitoito oioi mai teie papai ia poro. Papu maitai, mai 1919 mai â, ua haafaufaa noa ˈtu â te faanahonahoraa a Iehova i te pororaa, na tera e tera fare iho â râ.

37. I muri aˈe 1919, mea nafea vetahi i te taivaraa?

37 Ua tamau noa te pororaa i te tamâ i te mau tavini a te Mesia, aita hoi te feia faaoru e te teoteo i au i teie ohipa haihai. Faataa ê maira te feia aita i rave i teie ohipa ia ratou i te mau Kerisetiano taiva ore. I muri aˈe 1919, no to ratou inoino, ua pari haavare vetahi o ratou i te mau tavini a Iehova, e ua turu atoa i te feia tei hamani ino i taua mau tavini ra.

38. Eaha ta te manuïaraa e upootiaraa te mau pǐpǐ a te Mesia i te fenua nei e haapapu mai ra?

38 Noa ˈtu râ teie mau haafifiraa, ua rahi noa mai te mau pǐpǐ a te Mesia i te fenua nei e ua maitai rahi mai i te pae varua. Mai reira mai, ua manuïa e ua upootia mai ratou. E haapapuraa ïa e te faatere nei te Basileia o te Atua! Ua upootia noa teie pǔpǔ taata tia ore i nia ia Satani e ta ˈna ao ino maoti noa te turu rahi e te haamaitairaa a Iehova na roto i ta ˈna Tamaiti e te Basileia faaterehia e te Mesia.—A taio i te Isaia 54:17.

Oreroraa parau faaitoito a taeae Rutherford i te hoê tairururaa tau avaˈe noa i muri aˈe i to ˈna tuuraahia mai

39, 40. (a) Eaha te tahi mau vahi faahiahia o teie buka? (b) Eaha te maitai e noaa mai ia haapii oe i teie buka?

39 I roto i teie buka, e hiˈopoa mai tatou i ta te Basileia o te Atua i rave i te fenua nei mai te fanauraahia mai taua faatereraa arii ra i te raˈi. E faataa mai te tuhaa tataitahi o teie buka hoê ohipa taa maitai i ravehia e te Basileia. I te hopea o te mau pene atoa, te vai ra te tahi mau uiraa haamanaˈoraa. E tauturu mai te reira ia ite e te vai mau ra anei te Basileia no tatou. E te mau pene hopea, e faaite mai ïa eaha te tupu ia tae mai te Basileia, ua fatata roa hoi, no te haamou i te feia ino e no te faariro i te fenua ei paradaiso. Eaha te maitai e noaa mai ia haapii oe i teie buka?

40 Te hinaaro ra Satani ia paruparu to oe faaroo i te Basileia o te Atua. O Iehova râ, te hinaaro ra ïa ia puai to oe faaroo, o te paruru e o te faaitoito ia oe. (Eph. 6:16) No reira, te ani nei matou ia oe ia haapii i teie buka ma te aau tae. A uiui noa: ‘Te vai mau ra anei te Basileia o te Atua no ˈu?’ A puai noa ˈi to oe faaroo i te Basileia, e turu atu â ïa oe ma te taiva ore i taua Basileia ra, e tae noa ˈtu i te taime e ite ai te taata atoa e te vai mau ra iho â e te faatere nei te Basileia o te Atua!

a No te ite atu â o vai Grew, Stetson, e Storrs, a hiˈo i te buka Les Témoins de Jéhovah, prédicateurs du Royaume de Dieu, api 45-46.

b I roto i teie buka, ua faaohipahia te upoo parau Te Pare Tiairaa noa ˈtu e ua tauiui noa te reira mai to ˈna pia-matamua-raahia i 1879.

c Ua taa i te Feia haapii Bibilia e mea titauhia ia faarue i te mau haapaoraa e turu ra i teie nei ao. E rave rahi râ matahiti to ratou manaˈoraa e te feia e parau ra e te tiaturi ra ratou i te hoo e ua pûpû ratou ia ratou i te Atua, e taeae Kerisetiano ïa no ratou noa ˈtu e e ere ratou i te Feia haapii Bibilia.

d Aita tera mau faaararaa i tâuˈa-roa-hia, no te mea na mua roa no te nǎnǎ iti 144 000 a te Mesia te reira. I te pene 5 e ite mai tatou e hou 1935, i manaˈohia na e te “feia rahi roa” o te Apokalupo 7:9, 10, o te mero ïa e rave rahi roa o te mau ekalesia e parau ra e Kerisetiano ratou. O ratou te piti o te pǔpǔ o te haere i nia i te raˈi. Tera ïa ta ratou haamaitairaa no to ratou tururaa i te Mesia i te anotau hopea.

e Ua faaite roa mai Te tau auro reo Beretane no Tetepa 1920 (A ara mai na! i teie nei) i te hamani-ino-raa e rave rahi i tupu i Beretane, Heremani, Kanada e i Marite i te roaraa o te tamaˈi. Mea riaria roa vetahi o te reira. Tau ahuru matahiti râ hou te Tamaˈi rahi matamua, mea varavara roa te hamani-ino-raa mai tera.

f E rave rahi matahiti te piaraahia Te Pare Tiairaa na mua roa no te mau mero o te nǎnǎ iti no te faaitoito ia ratou.