Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE PITI AHURU MA TORU

Ua haapii mai oia i te Fatu ia faaore i te hara

Ua haapii mai oia i te Fatu ia faaore i te hara

1. Eaha paha te taime peapea roa ˈˈe o to Petero oraraa?

 MAU roa ia Petero tera taime i tano ai to raua Iesu mata i te hiˈoraa te tahi i te tahi. Ua ite atu anei oia i te inoino aore ra te mauruuru ore i roto i ta Iesu huru hiˈoraa mai ia ˈna? Aita tatou i ite. Ta te faatiaraa noa e parau ra, “fariu maira te Fatu, hiˈo maira ia Petero.” (Luka 22:61) I tera noa râ taime, puta maira ia Petero ta Iesu i tohu na, e taa ihora ia ˈna ta ˈna hape rahi. No parau mai nei oia e aita o ˈna i ite ia Iesu, te ohipa mau ïa ta ˈna i parau onoono noa na e ore roa o ˈna e rave. Ua ino roa Petero, tera paha te taime peapea roa ˈˈe o to ˈna oraraa.

2. Eaha ta Iesu i haapii ia Petero, e eaha te faufaaraa o to ˈna aamu no tatou?

2 Te auraa anei e ua oti iho â ïa no Petero? E ere roa ˈtu. Ei taata faaroo rahi, ua nehenehe oia e faaafaro i ta ˈna mau hape. Ua horoa ˈtu Iesu i te hoê haapiiraa faufaa roa: te faaoreraa i te hara. No tatou pauroa atoa tera haapiiraa. E hiˈo mai tatou mea nafea Petero i te hutiraa mai i taua haapiiraa ra.

Mea rahi ta ˈna i haapii mai

3, 4. (a) Eaha ta Petero i ui ia Iesu? (b) Eaha ta Iesu i faaite na roto i ta ˈna pahonoraa?

3 E ono avaˈe na mua ˈtu i Kaperenaumi, i reira Petero i faaea ˈi, ui ihora oia ia Iesu: “Fatu, ia tuatapapa tau taeae i te hamani ino mai ia ˈu, ia hia a ˈu faaoreraa ˈtu i ta ˈna hara? ia hitu anei?” Ua manaˈo paha Petero e mea maitai ïa o ˈna. Te haapii ra hoi te mau aratai haapaoraa i tera tau e e toru noa taime e faaore ai i te hara. Pahono maira Iesu: “Aore au i parau atu ia oe e, Ia hitu; ia hitu râ ahuru i te hituraa.”—Mat. 18:21, 22.

4 Te faaitoito ra anei Iesu ia Petero ia tapaopao i te rahiraa taime e hamani-ino-hia ˈi o ˈna? Aita. I to ˈna tauiraa i ta Petero 7 na roto i te numera 77, no te faaite ïa e e opani te here ia tatou ia taotia i te faaoreraa i te hara. (Kor. 1, 13:4, 5) Ua faaite atoa oia e ua peehia Petero i te huru feruriraa etaeta i tera ra tau, oia hoi mea numera i te taime e faaore ai i te hara. O Iehova râ, e faaore rahi oia i te hara.—A taio i te Ioane 1, 1:7-9.

5. I roto i teihea tupuraa e haapii rahi mai ai tatou no nia i te faaoreraa i te hara?

5 Aita Petero i mârô ia Iesu. Ua putapû râ anei to ˈna aau i ta Iesu haapiiraa i horoa ˈtu? I te tahi taime, e haapii rahi mai tatou no nia i te faaoreraa i te hara ia hinaaro roa tatou iho ia faaorehia ta tatou. E hiˈo mai ïa tatou i te tahi mau ohipa i tupu hou Iesu a pohe ai. I tera mau taime fifi roa, ua hinaaro mau â Petero ia faaore to ˈna Fatu i ta ˈna mau hape e rave rahi.

Ua rahi noa ˈtu â ta ˈna mau hape

6. Eaha ta Petero i rave i to Iesu haapiiraa i te mau aposetolo i te haehaa, eaha râ to Iesu huru i nia ia ˈna?

6 I te po hopea o te oraraa o Iesu i te fenua nei, e po faufaa roa, mea rahi â ta te mau aposetolo i haapii mai ia Iesu, te parau iho â râ o te haehaa. Ua horoa ˈtu Iesu i te hiˈoraa ma te horoi i to ratou avae, na te hoê tavini haihai roa hoi tera ohipa. Na mua, ui ihora Petero ia Iesu e e horoi anei oia i to ˈna avae. I muri iho, na ô ihora oia: “Eiaha.” I te pae hopea, parau atura oia ia Iesu e horoi eiaha noa i to ˈna avae, to ˈna atoa râ rima e to ˈna upoo! Aita Iesu i riri atu, ua faataa râ ma te mǎrû i te faufaaraa e te auraa o te ohipa ta ˈna e rave ra.—Ioa. 13:1-17.

7, 8. (a) Mea nafea Petero i te tamata-faahou-raa i to Iesu faaoromai? (b) Mea nafea to Iesu faaiteraa e mea hamani maitai o ˈna e ua ineine i te faaore i te hara?

7 I muri rii aˈe, ua tamata â Petero i to Iesu faaoromai. Mârô aˈera te mau aposetolo te tahi i te tahi no te ite o vai tei rahi aˈe. Papu roa to roto atoa Petero i tera ohipa haama e faaite ra i te huru teoteo o te taata. Ma te hamani maitai râ to Iesu aˈoraa ia ratou, ma te haapopou atoa ia ratou no te pee-maite-raa i to ratou Fatu. Ua tohu râ oia e e faarue ratou pauroa ia ˈna. Pahono atura Petero e ua ineine oia i te pohe e o ˈna. Tohu ihora râ Iesu e hou te hoê moa e totereo ai e piti taime, e parau Petero e toru taime e aita o ˈna i ite ia ˈna. Mârô faahou ihora Petero ia Iesu, e faatietie atura ia ˈna i te parauraa e e faarue te tahi atu mau aposetolo atoa ia ˈna, o ˈna râ eita ïa.—Mat. 26:31-35; Mar. 14:27-31; Luka 22:24-28; Ioa. 13:36-38.

8 Ua taahoa roa anei Iesu ia Petero? I taua taime fifi ra, ua hiˈo noa Iesu i te huru maitai o ta ˈna mau aposetolo tia ore. Ua ite oia e e faarue Petero ia ˈna, na ô atura râ oia: “I pure na . . . vau [no] oe ia ore ia mure to oe faaroo; e ia faafariuhia mai oe ra, a faaitoito i to mau taeae.” (Luka 22:32) Te faaite ra ïa Iesu i to ˈna tiaturi e e tatarahapa Petero, a tavini faahou atu ai i te Atua ma te taiva ore. Mea hamani maitai mau â Iesu, tei ineine i te faaore i te hara!

9, 10. (a) I te ô i Getesemane, no te aha Petero i aˈohia ˈi? (b) Eaha ta te tupuraa o Petero e haamanaˈo mai ra?

9 I muri iho, i te ô i Getesemane, ua aˈo-pinepine-hia Petero e ua tano iho â. Ua parau Iesu ia ˈna, ia Iakobo raua Ioane atoa, ia vai ara noa a pure ai oia. E ahoaho iti rahi to ˈna e ua hinaaro oia ia turuhia o ˈna. O Petero ma râ, ua taoto ïa e toru taime. Faaite ihora Iesu i te aumihi, a faaore atu ai i ta ratou hape. No reira oia i parau ai: “Ua itoito hoi te varua [aore ra manaˈo], te paruparu nei râ te tino.”—Mar. 14:32-41, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S. (1976)

10 Aita i maoro, tae maira te hoê nahoa, e mori, e ˈoˈe e e raau ta ratou. Ia haapao maitai iho â ïa i tera taime. O Petero râ, huti maira ïa i ta ˈna ˈoˈe, tairi ihora ia Malako te tavini a te tahuˈa rahi, e mutu ê atura to ˈna tariˈa. Aˈo maira Iesu ia Petero ma te mǎrû, tapea ihora i te tariˈa o Malako e ora ˈtura. Faataa maira oia no te aha eiaha ˈi ta ˈna mau pǐpǐ e rave ino i te taata. (Mat. 26:47-55; Luka 22:47-51; Ioa. 18:10, 11) Mea rahi ta Petero hape ia faaorehia e to ˈna Fatu. Te haamanaˈo mai ra ïa te tupuraa o Petero e e hara pinepine tatou pauroa. (A taio i te Iakobo 3:2.) E hinaaro mau â tatou pauroa ia faaore te Atua i ta tatou mau hara i te mau mahana atoa. O Petero râ, e hape ino roa ˈtu â ta ˈna i rave i taua po ra.

Ta ˈna hape rahi roa ˈˈe

11, 12. (a) Mea nafea to Petero faaiteraa e mea itoito roa o ˈna i to Iesu afairaahia? (b) Ua tapea iho â anei Petero i ta ˈna parau?

11 Parau ihora Iesu i te nahoa ia tuu i ta ˈna na aposetolo ia haere, o ˈna hoi ta ratou e imi ra. Hiˈo noa ˈtura Petero a taamu ai te nahoa i to Iesu na rima, ma te ore e nehenehe e tapea i te reira. Horo atura oia, mai te tahi atu mau aposetolo.

12 Faaea ihora Petero raua Ioane i te horo, peneiaˈe i pihai iho i te fare o Ana tahuˈa rahi na mua ˈˈe, i reira to Iesu uiuiraahia na mua. A arataihia ˈi Iesu i te tahi atu vahi, apee maira Petero raua Ioane na te atea ê. (Mat. 26:58; Ioa. 18:12, 13) E ere ïa Petero i te hoê taata mǎtaˈu hanoa, mea itoito roa râ i to ˈna apeeraa ia Iesu. E ˈoˈe e e raau ta te nahoa, e i pêpê na hoê o ratou ia ˈna. Aita râ tatou e ite ra i te here taiva ore o Petero i to ˈna faahua-parau-raa e ua ineine oia i te pohe e to ˈna Fatu.—Mar. 14:31.

13. Eaha te ravea tano hoê roa e pee ai i te Mesia?

13 Mea rahi atoa i teie mahana e hinaaro nei e pee i te Mesia na te atea ê, ia ore ratou ia itehia mai. Mai ta Petero râ i papai i muri aˈe, te ravea tano hoê roa e pee ai i te Mesia, te ati-maite-raa ïa ia ˈna, ma te pee maite i to ˈna hiˈoraa, noa ˈtu eaha te mau haapaeraa e rave.—A taio i te Petero 1, 2:21.

14. Eaha ta Petero i rave a haavahia ˈi Iesu?

14 A na muri noa ˈtu ai Petero ia Iesu na te atea ê, tae atura oia i te hoê fare rahi i Ierusalema. No Kaiapha tahuˈa rahi mana tera fare e mea rahi ta ˈna mau taoˈa. E aua to ropu i tera mau huru fare, e to mua ˈtu te uputa. I to Petero taeraa ˈtu i te uputa, aita o ˈna i faatiahia ia tomo atu. Area Ioane, matauhia e te tahuˈa rahi, to roto ê na ïa. Haere maira oia e parau i te tavini vahine tiai i te uputa ia faatomo mai ia Petero. E au ra e aita Petero i apee ia Ioane. Aita atoa o ˈna i tamata i te tomo i roto i te fare no te tia ˈtu i pihai iho i to ˈna Fatu. Ua faaea noa râ oia i roto i te aua, to reira atoa te tahi mau tavini i te tia-noa-raa i pihai iho i te auahi ta ratou i tahu no te toetoe. E ite noa ˈtura oia i te mau ite haavare ia haere hoê hoê mai no te faahapa ia Iesu i mua i te haavaraa.—Mar. 14:54-57; Ioa. 18:15, 16, 18.

15, 16. A faataa na mea nafea ta Iesu i tohu i tupu ai.

15 I roto i te marama o te auahi, ite maitai aˈera te tavini vahine tiai uputa i te hohoˈa mata o Petero, e taa ihora e na muri atoa na oia ia Iesu no Galilea. Maere aˈera Petero, e parau atura e aita o ˈna i ite ia Iesu, aita atoa o ˈna e taa ra eaha ta ˈna e parau ra. Haere atura oia i pihai iho i te uputa no te haamoe ia ˈna. Ite maira râ te tahi atu tavini vahine ia ˈna e na ô ihora: “Ia Iesu [n]o Nazareta atoa ra teie nei taata.” Horeo ihora Petero: “Aore au i ite i tena na taata.” (Mat. 26:69-72) Teie ïa te pitiraa o te taime i parau ai Petero e aita o ˈna i ite ia Iesu. I reira paha te faarooraahia te hoê moa i te totereoraa. No to ˈna râ horuhoru rahi, ua moe ia ˈna ta Iesu i tohu tau hora na mua ˈˈe.

16 I muri iho, tapiri maira te tahi mau taata ia Petero o te imi noa ra i te haamoe ia ˈna. E fetii hoê o ratou no Malako. Parau maira oia ia Petero e ua ite atu o ˈna ia ˈna i roto i te ô e o Iesu atoa. Tamata ihora Petero i te haapapu e aita. Horeo atura oia ma te parau e ia faautua te Atua ia ˈna ia haavare o ˈna. Parau atura oia e aita o ˈna i ite i tera taata, te toruraa ïa o te taime. I reira iho, totereo aˈera te hoê moa, te pitiraa ïa o te taime.—Ioa. 18:26, 27; Mar. 14:71, 72.

“Fariu maira te Fatu, hiˈo maira ia Petero”

17, 18. (a) Eaha to Petero huru i to ˈna taaraa e ua hara roa o ˈna i to ˈna Fatu? (b) Eaha paha ta Petero i manaˈo?

17 No haere noa ˈtura Iesu i nia i te taupee, mai reira ˈtu e itehia ˈi te aua. I taua taime ra ïa i tano ai to raua Petero mata i te hiˈoraa te tahi i te tahi, mai tei faataahia i te omuaraa o teie pene. Taa ihora ia Petero e ua hara roa oia i to ˈna Fatu. Haere atura oia i rapae i te aua e te tatarahapa pauroa. Na roto atura oia i te mau aroâ i taua po marama maitai ra. Ua î roa to ˈna mata i te roimata, a ore atu ai oia e ite maitai. Aita i haere faahou ia ˈna ia tapea, taˈi atura o ˈna no te peapea rahi.—Mar. 14:72; Luka 22:61, 62.

18 Mea ohie roa ia manaˈo e e ore roa ˈtu te hoê hara rahi mai tera e faaorehia. Ta Petero paha ïa i manaˈo. Tera iho â anei râ?

Ua faaorehia ta Petero hara

19. Eaha paha to Petero huru no ta ˈna i rave, mea nafea râ to tatou iteraa e aita o ˈna i taora i te tauera?

19 Ua mamae roa paha Petero ia poipoi aˈe i to ˈna iteraa i ta Iesu i faaruru! E ere paha to ˈna i te tatarahapa nainai nei i to Iesu poheraa i muri aˈe i taua mahana ra i roto i te mauiui rahi! Eaha râ paha o ˈna i te mamae ia puta mai te manaˈo e ua rahi atu â te oto o to ˈna Fatu no ˈna noa ˈˈe i taua mahana hopea ra o to ˈna oraraa i te fenua nei. Noa ˈtu râ to ˈna peapea iti rahi, aita Petero i taora i te tauera. Te faaite ra te faatiaraa e ua amuimui oioi faahou atu oia i te tahi atu mau pǐpǐ. (Luka 24:33) Eita e ore e ua tatarahapa pauroa te aposetolo i ta ratou i rave i taua po fifi mau ra, e ua tamahanahana te tahi i te tahi.

20. Eaha te haapiiraa e huti mai i ta Petero i rave?

20 Tera hoê o te mau faaotiraa maitai roa ˈˈe ta Petero i rave. Ia hiˈa te hoê tavini a te Atua, te mea faufaa roa ˈˈe, e ere te huru ino mau o to ˈna hiˈaraa, ta ˈna râ faaotiraa papu e tia faahou mai, a faaafaro atu ai i ta ˈna mau hape. (A taio i te Maseli 24:16.) Ua faaite Petero i te faaroo mau ma te amuimui i to ˈna mau taeae noa ˈtu to ˈna peapea rahi. Ia rahi roa anaˈe te oto aore ra te tatarahapa, e ô mai te hinaaro e faaea i te fare. Mea atâta râ te reira. (Mas. 18:1) Mea maitai aˈe ia tapiri noa i to tatou mau taeae e tuahine ia itoito faahou mai tatou no te tavini â i te Atua.—Heb. 10:24, 25.

21. No te mea ua amuimui oia i te tahi atu mau pǐpǐ, eaha ta Petero i faaroo?

21 No te mea ua amuimui oia i te tahi atu mau pǐpǐ, faaroo ihora Petero i te tahi parau apî maere mau: aita to Iesu tino i roto i te menema. Horo atura Petero raua Ioane i te menema, tei opanihia na te uputa i te hoê ofai rahi. O Ioane, mea apî aˈe paha, tei tae atu na mua. Ite ihora oia e ua matara te menema, taiâ ihora oia i te tomo i roto. O Petero râ, aita ïa. Noa ˈtu e ua paupau te aho, tomo roa ˈtura oia i roto e ite atura e aita to Iesu tino!—Ioa. 20:3-9.

22. No te aha to Petero oto i pee ai, a ore atu ai oia i feaa faahou?

22 Ua tiaturi anei Petero e ua faatia-faahou-hia mai Iesu? Aita, noa ˈtu atoa te faatiaraa a te tahi mau vahine haapao maitai e ua haapapu e piti melahi e ua faatiahia mai Iesu mai te pohe mai. (Luka 23:55–24:11) I te pae ahiahi râ, pee aˈera to Petero oto, aita ˈtura i feaa faahou. Te ora ra Iesu ei varua puai! Hou râ oia a faaite ai ia ˈna i ta ˈna mau aposetolo atoa, ua haere oia e hiˈo ia Petero anaˈe. Inaha, ua parau te mau aposetolo i taua mahana ra: “Ua tia mau â te Fatu i nia, e ua faaite mai [ia ˈna] ia Simona.” (Luka 24:34) Ua papai atoa te aposetolo Paulo i muri aˈe e ua fa ˈtu Iesu ia “Kepha, e i te ahuru ma piti i muri aˈe.” (Kor. 1, 15:5) Simona e Kepha, e iˈoa atoa teie no Petero. E au ra ïa i tera mahana, ua haere Iesu e farerei ia Petero, i te hoê taime o ˈna anaˈe.

Mea rahi te hape a Petero ua faaorehia e to ˈna Fatu, o tatou atoa râ te hinaaro mau nei pauroa te mahana ia faaorehia ta tatou

23. No te aha e haamanaˈo ai i to Petero tupuraa ia hara tatou?

23 Aita te Bibilia e faaite ra eaha te ohipa i tupu i to Iesu raua Petero farerei-faahou-raa. E nehenehe râ tatou e manaˈo e ua oaoa roa Petero i te ite-faahou-raa ˈtu i to ˈna Fatu here, a faaite atu ai i to ˈna peapea e to ˈna tatarahapa. E hinaaro iti rahi to ˈna ia faaorehia ta ˈna hara. Papu roa e ua faaore roa Iesu i ta ˈna hara. Inaha, ua tia maitai oia i to ˈna Metua o te ‘faaore rahi i te hara.’ (Isa. 55:7) E haamanaˈo anaˈe ïa i to Petero tupuraa ia hara tatou. Eiaha roa ˈtu e manaˈo e e ore te Atua e faaore i ta tatou hara.

Haapapuraa hau e ua faaorehia ta Petero hara

24, 25. (a) A faataa na i te po taiˈaraa a Petero i te miti no Galilea. (b) Eaha ta Petero i rave no ta Iesu semeio?

24 Parau atura Iesu i ta ˈna mau aposetolo ia haere i Galilea, i reira ratou e farerei faahou ai. I to ratou taeraa i ǒ, faaoti ihora Petero e haere e taiˈa, apee atoa ˈtura vetahi ia ˈna. Era faahou Petero i nia i te miti no Galilea, e pinepine hoi oia i te taiˈa na reira na mua ˈˈe. Tapea i te upeˈa, faaroo te paapaaina o te poti, te are ia tairi mǎrû i nia i te poti, ua matau maitai oia i teie mau mea. Aita râ ta ratou e iˈa i noaa i taua po ra.—Mat. 26:32; Ioa. 21:1-3.

Ua ouˈa Petero i roto i te miti, e ua ǎu atu i uta

25 A haamata ˈi râ i te marama, tuô maira te hoê taata na uta mai i te feia taiˈa ia taora i ta ratou upeˈa i te pae atau o te poti. Na reira ihora ratou. Huti maira ratou i te upeˈa, mea rahi te iˈa: 153! Taa ihora ia Petero o vai tera taata, ouˈa ihora i roto i te miti, e ǎu atura i uta. I reira, horoa maira Iesu na to ˈna mau hoa maa iˈa ta ˈna i tunu i nia i te arahu, e paraparau maira ia Petero.—Ioa. 21:4-14.

26, 27. (a) Eaha ta Iesu i ani ia Petero e toru taime? (b) Eaha te haapapuraa e ua faaore roa Iesu i ta Petero hara?

26 Ui ihora Iesu ia Petero mea here anei na ˈna i to ˈna Fatu hau aˈe i teie mau mea, a toro ai paha i to ˈna rima i tera rahiraa iˈa i noaa mai. Oia hoi, mea puai aˈe anei to Petero here ia Iesu i te ohipa taiˈa mea au hoi na ˈna? E toru taime to Petero parauraa na mua ˈtu e aita o ˈna i ite i to ˈna Fatu. E toru atoa ïa taime to Iesu aniraa ia Petero ia haapapu i mua i te tahi atu mau pǐpǐ e mea here iho â na ˈna i to ˈna Fatu. A na reira ˈi Petero, faataa ˈtura Iesu e nafea ia faaite i taua here ra. Te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to Petero oraraa, te raveraa ïa i to Iehova hinaaro, oia hoi te haapiiraa e te aupururaa i te mau pǐpǐ a te Mesia.—Luka 22:32; Ioa. 21:15-17.

27 Ua haapapu ïa Iesu e e faaohipa noa â oia e to ˈna Metua ia Petero. E ohipa faufaa ta Petero e rave i roto i te amuiraa i raro aˈe i te aratairaa a te Mesia. Te auraa ïa e ua faaore roa Iesu i ta ˈna hara! Papu roa, ua putapû Petero i taua aroha hamani maitai ra e ua huti mai i te haapiiraa.

28. Mea nafea to Petero faaiteraa e e au o ˈna i te hoê pǎpǎ?

28 Ua rave maite iho â Petero i ta ˈna ohipa e rave rahi matahiti. Ua faaitoito oia i to ˈna mau taeae, mai ta Iesu i faaue ia ˈna hoê mahana hou to ˈna poheraa. Ma te hamani maitai e te faaoromai, ua aupuru e ua haapii oia ia ratou. Ua faaite Simona e ua tano iho â to Iesu horoaraa i te iˈoa ra Petero, aore ra Pǎpǎ, no ˈna. Ua haa mau â o ˈna ei tiai mamoe aueue ore, itoito rahi e te nehenehe e tiaturi, a riro atu ai ei hiˈoraa maitai no te amuiraa. Eaha te haapapuraa? Ta ˈna ïa na rata mahanahana e piti, tei tuuhia i roto i te mau buka faufaa roa o te Bibilia. Te faaite atoa ra taua na rata ra e aita roa ˈtu i moe ia Petero ta Iesu i haapii ia ˈna no nia i te faaoreraa i te hara.—A taio i te Petero 1, 3:8, 9; 4:8.

29. E nafea ia pee i to Petero faaroo e to Iesu aroha hamani maitai?

29 E o tatou? Te ani ra anei tatou ia Iehova pauroa te mahana ia faaore mai i ta tatou hara e rave rahi? Te farii ra anei tatou i ta Iehova faaoreraa i te hara, ma te tiaturi papu e e nehenehe tatou e tamâhia i ta tatou mau hara? Te faaore atoa ra anei tatou i ta vetahi ê? Mai te peu e e, te pee ra ïa tatou i to Petero faaroo e to Iesu aroha hamani maitai.