Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ta te moni e ore e hoo mai

Ta te moni e ore e hoo mai

RAHI atu â te taata i te ere i ta ratou ohipa, fare e moni tauturu, rahi atu â vetahi i te onoono ia noaa te tahi taoˈa aore ra te mau mea ˈtoa ta te moni e nehenehe e hoo mai.

Mea au roa na te feia faatianiani i te taata mai tera. Ma te mau poroi, e turai mai ratou ia manaˈo e mea tia iho â ia noaa te ahu moni, te fare rahi e te pereoo maitai. E na ô paha oe, aita hoi ta ˈu e moni. E parau atu ratou, aita e peapea, e nehenehe ta oe e tarahu! No te rahiraa, mea faufaa aˈe ia manaˈo vera ma e ua pue ta ratou taoˈa, noa ˈtu e ua rahi roa te tarahu.

Eita râ e maoro, e itehia iho â te tupuraa mau. Ia au i te tahi buka, “Ia manaˈo vera ma e ua manuïa ratou i te oraraa nei, e tarahu vetahi no te hoo mai i te taoˈa moni. Ma te na reira, e au e te rave ra ratou i te raau taero no te tamǎrû. I te haamataraa, mea mâmâ e te maitai, no te hoê taime poto roa râ. I te pae hopea, aita rea moni faahou. Te toe atu, o te hepohepo noa ïa.”—The Narcissism Epidemic.

No te Bibilia, e ohipa faufaa ore “te ahaaha o te oraraa nei.” (Ioane 1, 2:16) No te aha? Ia onoono tatou e ia rahi te taoˈa, e ore te mea faufaa roa ˈˈe e haapao-faahou-hia. E hiˈo anaˈe e toru mea ta te moni e ore e nehenehe e hoo mai.

1. TE HOÊ UTUAFARE TAHOÊ

No Brianne, a te tahi tamahine i Marite, te haafaufaa roa ra to ˈna metua tane i ta ˈna ohipa e moni. Te na ô ra oia, “Te mau mea ˈtoa, te vai ra ta matou e ua rahi roa ˈtoa. Tera râ, eita papa e ite-hanoa-hia i te fare i te mea e teretere noa o ˈna. Ua ite iho â vau e no ta ˈna ohipa, no ˈu râ, e mea tia ia haapao atoa oia i to ˈna utuafare!”

A feruri na: Ia na reira noa to Brianne metua tane, eaha ta ˈna e tatarahapa i muri aˈe? Ma te haafaufaa roa i te mau taoˈa, mai te aha te huru o to ˈna taairaa e ta ˈna tamahine? Taa ê atu i te moni, eaha ta to ˈna utuafare e hinaaro mau ra?

A haapao i te aratairaa Bibilia:

  • ‘O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei, te feia e titau noa i te reira, ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.’—Timoteo 1, 6:10.

  • ‘E mea maitai aˈe ia amu i te maa tupu anaˈe ra ma te aroha, i te puaatoro poria ma te riri.’—Maseli 15:17.

Te mea faufaa: Eita te moni e nehenehe e hoo mai i te hoê utuafare tahoê. Ia hinaaro tatou i te reira, e mea tia ia faaherehere i te taime no te utuafare, ia here e ia aupuru te tahi i te tahi.—Kolosa 3:18-21.

2. TE HOÊ A MURI AˈE PAPU

Te na ô ra Sarah e 17 matahiti, “No mama, e ite au i te oaoa i te taime noa e faaipoipo ai i te taata taoˈa e e noaa ˈi ta ˈu ohipa maitai. Ta ˈna râ manaˈonaˈoraa matamua, o te ravea ïa e rahi ai ta ˈna moni.”

A feruri na: A manaˈo ai i te tupu ananahi, e tapitapi iho â tatou no teihea mau mea? I teihea taime te tapitapiraa e riro ai ei fifi? E nafea to Sarah metua vahine e faatano ai i to ˈna manaˈo no nia i te moni?

A haapao i te aratairaa Bibilia:

  • “Eiaha e haapue noa i te taoˈa na outou i teie nei ao, i te vahi e pau ai i te huhu e te pe, i te vahi e tomohia ˈi e e eiâhia ˈi e te eiâ.”—Mataio 6:19.

  • ‘Aita outou i ite i te mau mea e tupu ananahi.’—Iakobo 4:14.

Te mea faufaa: E ere tei te moni to oe oraraa a muri aˈe. E eiâhia te moni. Eita ˈtoa te reira e nehenehe e faaatea ê i te maˈi e te pohe. (Koheleta 7:12) Te haapii maira te Bibilia e e papu te a muri aˈe o te taata i te taime noa e ite ai oia o vai te Atua e eaha ta ˈna opuaraa.—Ioane 17:3.

3. TE MAURUURU

Te parau ra Tanya e 24 matahiti, “Ua haapii mai to ˈu na metua ia mauruuru noa i te oraraa nei. Noa ˈtu e aita ta matou taoˈa i rahi, ua oaoa noa mâua to ˈu tuahine maehaa.”

A feruri na: No te aha e ere ai i te mea ohie ia mauruuru noa i te oraraa? No te parau o te moni, eaha te hiˈoraa ta oe e horoa i to utuafare?

A haapao i te aratairaa Bibilia:

  • “E maa ta tatou, e te ahu, ia mauruuru tatou i te reira.”—Timoteo 1, 6:8.

  • “O tei faaroo â e ua haapao i te parau a te Atua, o ratou tei maitai.”—Luka 11:28.

Te mea faufaa: E mea faufaa aˈe te oraraa i te moni e i ta te reira e hoo mai. Te na ô ra hoi te Bibilia: “E ere hoi tei taua taoˈa na ˈna ra to ˈna ora.” (Luka 12:15) E oaoa noa tatou ia itehia te pahonoraa i to muri nei mau uiraa:

  • No te aha tatou i poietehia ˈi?

  • Eaha te tupu a muri aˈe?

  • E nafea ia faatupu i te taairaa e te Atua?

E oaoa roa te feia i pia i teie vea, te mau Ite no Iehova, i te tauturu atu ia ite i te pahonoraa.

a Ua tauihia te mau iˈoa.