Eaha to roto?

Tapura tumu parau

UIUIRAA MANAˈO | GUILLERMO PEREZ

Te faataa ra te tahi taote tâpû mea nafea oia i faatupu ai i te faaroo

Te faataa ra te tahi taote tâpû mea nafea oia i faatupu ai i te faaroo

Aita i maoro aˈenei, ua faatuhaahia te taote Guillermo Perez. Na mua ˈˈe, o ˈna te tia faatere o te fare maˈi e 700 roi no te rapaauraa ru i Afirika Apatoa. E rave rahi matahiti to ˈna tiaturiraa e mea tupu noa mai te mau mea atoa. I muri aˈe râ, ua tiaturi e na te Atua i hamani i te tino o te taata. Ua uiui te feia o te A ara mai na! ia ˈna ia faataa mai mea nafea oia i faatupu ai i te faaroo.

A faataa mai na no te aha oe i tiaturi ai e mea tupu noa mai te mau mea atoa.

Noa ˈtu e e Katolika vau mai to ˈu tamariiraa, aita vau i papu maitai o vai te Atua. Eita ta ˈu e nehenehe e tiaturi i te hoê Atua e tutui i te taata i roto i te po auahi. Ua haapii mai to ˈu mau orometua i te haapiiraa tuatoru e e tauiui noa te mau mea ora e e ere te reira i te mea hamanihia e te Atua. Ua farii au i tera mau manaˈo no te mea e haapapuraa ta ratou. Aita atoa ta ˈu haapaoraa i patoi i te parau e mea tupu noa mai te mau mea atoa, ua na ô ra e na te Atua i aratai i tera ohipa.

No te aha oe i au ai i te Bibilia?

Ua haapii ta ˈu vahine Susana i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua faaite atu ratou ia ˈna i te irava Bibilia e haapapu ra e aita te Atua e haamauiui ra i te taata i roto i te po auahi. a Ua faataa atoa ia ˈna i ta te Atua parau fafau e faariro i to tatou paraneta ei paradaiso e nohoraa no te taata. b Ua ite mâua i te mau haapiiraa papu mau! I 1989, ua haamata te tahi Ite no Iehova o Nick te iˈoa i te farerei ia ˈu. Ua tauaparau mâua no nia i te tino o te taata e to ˈna hamaniraa, auê au i te maere i te faataaraa ohie a te Bibilia i roto i te Hebera 3:4 e na ô ra: “E faatia hoi to te mau fare atoa nei, o te faatia râ i te mau mea atoa ra, o te Atua ïa.”

Ua turai anei ta oe mau maimiraa no nia i te tino o te taata ia farii e mea poietehia tatou?

E. Ei hiˈoraa, e mea hamani-maitai-hia te tino, e nehenehe hoi ta ˈna e rapaau ia ˈna iho. E maha tuhaa to tera faanahoraa. Ua haamanaˈo te reira ia ˈu e ei taote tâpû, te haa nei au e te tino i hamanihia ma te faanahoraa e rapaau ia ˈna iho.

A faataa mai na i te tupu ia pepe to tatou tino.

Te tuhaa matamua ta te tino e rave, o te tapearaa i te taheraa toto. E mea maere mau teie mau tuhaa o tera faanahoraa e te papu atoa hoi. Te mea faahiahia ˈtu â, te hinaaro ra te feia îite e hamani i te tahi faanahoraa mai to te faataheraa toto i roto i to tatou tino. Tau 100 000 kilometera hoi te roa o te mau uaua e faatahe ra i te toto e e nehenehe ta ratou iho e tatai aore ra e rapaau i te mau vahi i ino.

Eaha ˈtu â te tupu i muri aˈe?

Teie te piti o te tuhaa o te faanahoraa. E mau te toto i roto tau hora e i muri aˈe e haamata te tino i te ǎhu e i te faatupu e rave rahi ohipa maere mau i roto i te tino. Na mua, e nainai mai te uaua ia iti te toto e tahe. I muri aˈe râ, e rahi faahou mai te reira a î roa ˈi te vahi i pepe i te toto. I muri iho, no te tahi pape e oru te vahi i pepe. Mea faufaa roa tera pape ia ore te reira e haapê, e taero e no te rapaau i te vaehaa o te vahi o te tino i pepe. I roto i te mau tuhaa i faahitihia ˈtu na, e titauhia ia hamani te tino e mirioni huˈa taoˈa e taoˈa tahi ora. Ia oti tera mau ohipa i te tupu i roto i te tino, e nehenehe to muri mai tuhaa e tupu a ora ˈtu ai te pepe.

E nafea te pepe e nehenehe ai e ora?

Tau mahana i muri aˈe, e haamata te tino i te haa e te faaite maira ïa e te tupu ra te tuhaa toru o te faanahoraa o te rapaauraa o te nehenehe e naea fatata e piti hebedoma. E apiti te mau taoˈa tahi ora atoa e haaati ra i te vahi pepe no te hamani atu â i te tahi atu mau taoˈa tahi ora. E tupu atoa mai te mau uaua toto nainai roa o te rahi mai no te tamâ i te mea iino e no te faahaere i te mea faufaa ia rapaauhia te tino. Te vai ra ˈtu â te tahi mau ohipa faahiahia te tupu a hamanihia ˈi te tahi hohoˈa taoˈa tahi ora taa ê o te tapiri i na poro e piti o te pepe.

Mea rahi mau te ohipa e tupu! Ehia maororaa e ora roa ˈi te pepe?

E ora roa te pepe i muri aˈe tau avaˈe, tera te tuhaa hopea o te faanahoraa o te rapaauraa. E etaeta faahou te ivi i fati e te iri mǎrû e tapoi ra i te pepe, e monohia ïa i te iri paari aˈe. Ma te faahiahia, te faaite maira te faanahoraa taatoa o te rapaauraa o te tino e mea hamani-maitai-hia te reira.

Ua maere anei oe i te tahi tupuraa? A faatia mai na.

I to ˈu iteraa e ua rapaau te tino ia ˈna iho, ua faahiahia roa vau i te reira

E. Ua rapaau vau i te tahi tamahine e 16 matahiti tei pepe i muri aˈe i te tahi ati purumu. E piti huru to ˈna no te mea ua mahae to ˈna ateroa e ua parari te toto i roto i to ˈna tino. I tera mau matahiti, e tâpû na te mau taote no te rapaau i te ateroa. I teie mahana, e tiaturi ratou e na te tino e rapaau ia ˈna iho. Ua ara noa vau ia ore te pepe e haapê, ia faaea te taheraa toto, ia rapaauhia i to ˈna anemia e ia tamǎrûhia to ˈna mauiui. Tau hebedoma i muri aˈe, ua hiˈopoahia i roto i to ˈna tino e ua itehia e ua ora to ˈna ateroa! I to ˈu iteraa e ua rapaau te tino ia ˈna iho, ua faahiahia roa vau i te reira e ua tiaturi atu â e na te Atua i hamani ia tatou.

No te aha oe i farii ai i te farerei i te mau Ite no Iehova?

E mau taata maitai roa ratou e e pahono noa atoa hoi i ta ˈu mau uiraa e te Bibilia. Ua faahiahia atoa vau i to ratou itoito i te faaite haere i ta ratou e tiaturi ra e i te haapii ia vetahi ê ia ite o vai te Atua.

Ua faufaahia anei oe i te riroraa ei Ite no Iehova?

E. Ma te ite tamau i te feia i maˈihia aore ra i pepe, e pinepine te mau taote e utuutu maˈi i te hepohepo. I te mea râ ua riro mai au ei Ite no Iehova, ua nehenehe au e faaoromai i te reira. Ia hinaaro atoa te feia maˈi e paraparau, e nehenehe au e faataa ˈtu e ua fafau to tatou Atua poiete i te faaore roa i te maˈi e te mauiui c a ore atu ai te taata atoa e parau faahou: “Ua paruparu vau i te maˈi.” d