Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tamau noa i te tiaturi!

A tamau noa i te tiaturi!

Mea maoro anei oe, ei Ite no Iehova, i te hinaaro-noa-raa ia haamori atoa to hoa faaipoipo ia Iehova?

Aore ra ua paruparu anei oe a faaea ˈi to piahi Bibilia, e au ra e ua anaanatae roa hoi, i ta ˈna haapiiraa?

E tauturu atu te tahi mau hiˈoraa no Beretane mai ia ite no te aha e tamau noa ˈi i te tiaturi. Oia atoa eaha te rave no te “ueue i ta oe sitona i nia i te pape.” Oia hoi no te tauturu i te feia tei ore â i farii i te parau mau.—Koh. 11:1.

MEA FAUFAA ROA TE TAMAU-NOA-RAA

Mea faufaa roa ia tamau noa i te tavini ia Iehova. Ia pee maite oe i te parau mau e ia ati maite oe ia Iehova e tia ˈi. (Deut. 10:20) Ta Georgina ïa i rave. Ua haapii o ˈna i te Bibilia e te mau Ite no Iehova i 1970. Ua riri roa ta ˈna tane ra o Kyriacos. Ua tamata ta ˈna tane i te tapea i ta ˈna haapiiraa. Ua opani i te mau Ite ia tomo i roto i te fare. E ua faarue i te mau papai atoa a te mau Ite no Iehova tei itea ia ˈna.

A haamata ˈi Georgina i te haere i te mau putuputuraa, ua hae roa Kyriacos. I te hoê mahana, ua haere oia i te Piha a te Basileia no te tatamaˈi. Mea paraparau maitai aˈe Kyriacos i te reo Heleni i te reo Marite. Taniuniu atura ïa te hoê tuahine i te hoê taeae Heleni ia haere mai e tauturu. Ua putapû Kyriacos i te mǎrû o te taeae e ua haapii i te Bibilia e o ˈna tau avaˈe. I muri iho râ, ua faaea Kyriacos i ta ˈna haapiiraa.

Ua faaruru noa Georgina i te patoiraa e toru â matahiti. Ua parau atu Kyriacos e e faarue o ˈna ia ˈna ia bapetizo noa ˈtu oia. I te mahana e bapetizohia ˈi oia, ua pure uˈana Georgina ia Iehova ia ore ta ˈna tane ia faarue ia ˈna. I to te mau Ite tiiraa ˈtu i ta ˈna vahine no te haere i te tairururaa, parau aˈera Kyriacos: “A haere. E na muri atu mâua na nia i to mâua pereoo.” Ua tae oia i te rururaa o te poipoi e ua ite i ta ˈna vahine i te bapetizoraahia!

Fatata e 40 matahiti i muri aˈe i te farerei-matamua-raa i te mau Ite no Iehova, ua ite Georgina i ta ˈna tane i te bapetizoraahia!

I muri iho, ua iti mai ta Kyriacos patoiraa e ua rave mǎrû noa ˈtura i te mau tauiraa rahi. Fatata e 40 matahiti i muri aˈe i te farerei-matamua-raa i te mau Ite no Iehova, ua ite Georgina i ta ˈna tane i te bapetizoraahia! Eaha tei tauturu ia Kyriacos? Te na ô ra oia: “Ua oaoa roa vau ia Georgina no ta ˈna faaotiraa papu e haamori ia Iehova.” Te faaite ra Georgina: “Noa ˈtu te patoiraa a ta ˈu tane, aita vau i faaea i te haamori i ta ˈu Atua. Ua pure noa vau ia Iehova e ua tamau noa vau i te tiaturi.”

TE FAUFAARAA O TE HURU TAATA APÎ

Te tahi atu ravea no te tauturu i to oe apiti, o te ahuraa ïa i te huru taata Kerisetiano. Ua aˈo Petero i te mau vahine Kerisetiano: “E auraro maite i ta outou mau tane ra; e aore te tahi pae i faaroo i te parau ra, ia noaa mai ratou i te haapao maitai o ta ratou mau vahine, eiaha ˈtu â te parau.” (Pet. 1, 3:1) Ua pee Christine i tera aˈoraa noa ˈtu e ua titauhia e rave rahi matahiti ia farii ta ˈna tane i te parau mau. Ua bapetizohia Christine e 20 tiahapa matahiti aˈenei. Aita o John, ta ˈna tane, i tiaturi i te Atua e i hinaaro e faaô ia ˈna i roto i te haapaoraa. Ua ite noa râ o ˈna e mea faufaa roa no Christine ta ˈna faaroo apî. Te na ô ra John: “Ua ite au e te faaoaoa ra te reira ia ˈna. E puai morare faahiahia tei noaa ia ˈna e e nehenehe ta ˈu e tiaturi ia ˈna. Ua tauturu mai te reira ia ˈu i roto i te fifi e rave rahi.”

Aita roa ˈtu Christine i faahepo i ta ˈna tane ia farii i ta ˈna faaroo. Te faˈi ra John: “Ua taa ê na ia Christine e mea maitai ia ore e paraparau mai ia ˈu no nia i te haapaoraa. Ua vaiiho o ˈna ia ˈu ia haapii i tei maraa ia ˈu e mai ta ˈu i hinaaro.” A ite ai Christine i roto i Te Pare Tiairaa aore ra te A ara mai na! te mau tumu parau ta John e anaanatae, mai te ihi e te natura, e faaite atu oia i ta ˈna tane ma te parau, “E au paha oe i te reira.”

Tau taime i muri iho, ua faatuhaahia John e ua faaohipa i to ˈna taime no te tamâ i te aua. Feruri atura oia i te mau uiraa faufaa o te oraraa, ‘Ua fa noa mai anei tatou mai tera noa aore ra e tumu tatou i poietehia ˈi?’ I te hoê mahana, i roto i te hoê tauaparauraa, ua ui te hoê taeae ia John, “Ua feruri anei oe i te hoê haapiiraa?” Te na ô ra John: “I tera taime, ua haamata vau i te tiaturi i te Atua, e ua farii au hoê.”

Auê i te mea faufaa e ua tamau noa Christine i te tiaturi! I muri aˈe i te pure-noa-raa e 20 matahiti ia farii John i te parau mau, ua bapetizohia ˈtura o ˈna. Te tavini amui nei raua i teie nei ia Iehova ma te itoito rahi. Te na ô ra John: “E piti ohipa tei haaputapû ia ˈu. Te maitai e te auhoaraa o te mau Ite. E e hoa faaipoipo Ite no Iehova anaˈe ta oe, e apiti taiva ore ta oe, te nehenehe e tiaturihia e te pipiri ore.” Ua faaohipa iho â Christine i te Petero 1, 3:1. Tera ïa te faahopearaa maitai!

UA HOTU TE HUERO E MATAHITI I MURI AˈE

Eaha ïa no te mau piahi Bibilia o tei ore i anaanatae faahou mai i te omuaraa? Ua papai te arii Solomona: “Ei te poipoi a ueue ai i ta oe huero, e ei te ahiahi eiaha e parahi noa, aore hoi oe i ite i tei tupu, teie e tera, e ia maitai apipiti atoa ra.” (Koh. 11:6) I te tahi taime e hotu te huero o te parau mau e rave rahi matahiti i muri aˈe. Noa ˈtu râ, e taa paha i te hoê taata e mea faufaa roa ia haafatata ˈtu i te Atua. (Iak. 4:8) Peneiaˈe i te hoê mahana e oaoa oe i te faaroo i tera parau apî maere mau.

A hiˈo na ia Alice, tei faarue ia Initia no te haere i Beretane. I 1974, haamata aˈera o ˈna i te haapii i te Bibilia. E paraparau o ˈna i te reo Hindi, ua hinaaro râ e haamaitai i ta ˈna reo Beretane. Ua haapii o ˈna i te Bibilia tau matahiti. Ua haere i te tahi mau putuputuraa i roto i te hoê amuiraa reo Beretane. Ua ite o ˈna e tera te parau mau. E ere râ te reira i te mea faufaa no ˈna ia faaauhia i te moni e i te arearearaa. Faaea ˈtura Alice i ta ˈna haapiiraa.

Fatata e 30 matahiti i muri aˈe, ua hapono Alice i te hoê rata ia Stella, o tei faatere na i ta ˈna haapiiraa. Te na ô ra tera rata: “E oaoa mau oe i te ite e ua bapetizohia ta oe piahi Bibilia no 1974 i teie tairururaa mataeinaa nei. Mea faufaa roa te ohipa ta oe i rave i roto i to ˈu oraraa. Ua tanu oe i te huero o te parau mau. Aita vau i ineine no te pûpû ia ˈu iho i te Atua. Noa ˈtu râ, ua tapea noa vau i tera huero i roto i to ˈu feruriraa e aau.”

Te na ô ra te rata ta Alice i hapono ia Stella: “E oaoa mau oe i te ite e ua bapetizohia ta oe piahi Bibilia no 1974 i teie tairururaa mataeinaa nei”

Eaha tei tupu? Te faataa ra Alice e ua hepohepo roa o ˈna i te poheraa ta ˈna tane i 1997. Ua pure o ˈna i te Atua. Ahuru minuti i muri iho, haere mai nei e piti Ite reo Penjabi i to ˈna fare. Ua vaiiho mai i te api parau iti Eaha te tiaturiraa no te feia herehia e tatou tei pohe? No Alice, ua pahonohia ta ˈna pure e ua faaoti papu e amui atu e te mau Ite no Iehova. Teihea roa râ ratou? Ua tapao Stella i te vahi e putuputu ai te amuiraa reo Penjabi i roto i te hoê buka. Ua imi Alice i te reira e ua haere i te Piha a te Basileia. Ua farii te mau taeae e tuahine e paraparau ra i te reo Penjabi ia ˈna ma te mahanahana. Te na ô ra o ˈna: “Aita i moe ia ˈu te here ta ratou i faaite mai e ua tauturu mai te reira ia ite i te tamǎrûraa i roto i to ˈu hepohepo.”

Haere tamau aˈera Alice i te mau putuputuraa e ua haapii faahou i te Bibilia. Ua haapii atoa i te paraparau e i te taio maitai aˈe i te reo Penjabi. Ua bapetizohia o ˈna i 2003. Te faaoti ra ta ˈna rata ia Stella mai teie, “Mauruuru mau ia oe i te tanuraa i tera mau huero e 29 matahiti aˈenei e i te riroraa ei hiˈoraa maitai no ˈu.”

“Mauruuru mau ia oe i te tanuraa i tera mau huero e 29 matahiti aˈenei e i te riroraa ei hiˈoraa maitai no ˈu.”—Alice.

Eaha te haapii mai i tera mau hiˈoraa? Aita paha oe i manaˈo e tiai maoro ia tupu tera huero. Teie râ, ia hinaaro te hoê taata haavare ore e te haehaa e ite o vai ra te Atua, e vaiiho Iehova i te parau mau ia rahi mai i roto i to ˈna aau. A haamanaˈo i teie mau parau i roto i te faahohoˈaraa a Iesu: “Te tupu noa ra taua huero ra aore [te taata ueue huero] i ite i te tupuraa. Na te fenua iho hoi i faatupu aˈe, o mua te oteuraa, e i muri iho te puâraa, e i muri aˈera o te sitona mau ïa.” (Mar. 4:27, 28) E tupu mǎrû noa mai te huero e na ˈna “iho” e rahi mai. Aita te taata poro taitahi i ite e nafea te reira e tupu ai. A tamau ïa i te ueue ma te faaherehere ore, e ooti oe ma te rahi.

Eiaha atoa e haamoe i te faufaaraa o te pure. Ua tamau noa Georgina e Christine i te pure ia Iehova. Ia “tamau uˈana maite â [oe] i te pure” e i te tiaturi. Peneiaˈe “e rave rahi aˈera te mahana i mairi” e ite faahou oe i te “sitona” ta oe i ueue i nia i te pape.—Roma 12:12; Koh. 11:1.