Ko Te Maʼuli ʼi Te Nofoʼaga ʼo Te Hahaʼi Neʼe Feholaki Mai Tonatou Fenua
Ko Te Maʼuli ʼi Te Nofoʼaga ʼo Te Hahaʼi Neʼe Feholaki Mai Tonatou Fenua
KOTEĀ ʼaē ʼe koutou manatu kiai mokā koutou logo ki he talanoa ʼo ʼuhiga mo te ʼu “nofoʼaga ʼo te hahaʼi ʼaē neʼe feholaki mai tonatou fenua”? Neʼe kua koutou sio koa ki te ʼu nofoʼaga ʼaia? E feafeaʼi?
ʼI te temi ʼaē neʼe tohi ai te alatike, neʼe fakatuʼu te ʼu nofoʼaga kehekehe e 13 ʼi te potu uesite ʼo Tanzanie. ʼUhi ko te ʼu tau, ko te teitei toko 500 000 hahaʼi neʼe nātou mavae mai te tahi ʼu fenua ʼo Afelika pea neʼe tokoni kia nātou te puleʼaga ʼo Tanzanie pea mo te Haut-Commissariat ʼo Te ʼu Puleʼaga Fakatahi maʼa te hahaʼi ʼaē neʼe feholaki mai tonatou ʼu fenua. E feafeaʼi te maʼuli ʼi te ʼu nofoʼaga ʼaia?
Ko Te Tau ʼAē Ki Te Nofoʼaga
Ko te kiʼi finemui ko Kandida ʼe ina fakamahino te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te temi ʼaē neʼe tau ai mo tona famili ki te nofoʼaga kua hili kiai ni ʼu taʼu: “Neʼe nātou foaki mai he kate moʼo toʼo te meʼa kai pea mo he numelo, pea neʼe hinoʼi tomatou famili ki te nofoʼaga ʼo Nyarugusu. Neʼe foaki mai ai te numelo ʼo tomatou kele pea mo te numelo ʼo tomatou ala. Neʼe fakahā mai te potu ʼaē neʼe feala ke mātou tuʼusi ʼakau ai pea mo tānaki ai te vao moʼo laga ʼaki tomatou kiʼi ʼapi. Neʼe mātou faʼu te ʼu piliki ʼaki te pela. Ko te Haut-Commissariat ʼo Te ʼu Puleʼaga Fakatahi neʼe ina foaki mai te lā moʼo ʼaofi ʼaki te ʼato. Neʼe ko he toe gāue kinakina kae neʼe mātou fiafia ʼi te temi ʼaē neʼe kua ʼosi ai tomatou kiʼi ʼapi.”
Ko te foʼi kate ki te meʼa kai neʼe fakaʼaogaʼi ʼi te ʼu lua Feliafā fuli. ʼE ʼui fēnei e Kandida: “Ei, neʼe mātou fakaʼatu ʼi te muʼa fale kai ke foaki mai tamatou meʼa kai ʼaē neʼe tufa e te Haut-Commissariat ʼo Te ʼu Puleʼaga Fakatahi.”
Neʼe koteā te meʼa kai ʼa he tahi ʼi te ʼaho fuli?
Neʼe foaki mai kia mātou takitahi te ʼu ipu falena tūlina (te pulapula) e 3, pea mo te ipu petipua e tahi, mo kalama soja e 20, mo puna lolo e 2 moʼo gaohi meʼa kai, pea mo kalama māsima e 10. ʼI ʼihi temi neʼe fakatoʼo mai mo he moʼi topa, neʼe mātou fakaʼaogaʼi ʼi te māhina katoa.
E feafeaʼi ʼo ʼuhiga mo te vai? Neʼe feala koa ke maʼu he vai? ʼE ʼui fēnei e te kiʼi fafine ʼe higoa ko Riziki: “Ei, heʼe pamu te vai mai te ʼu vaitafe ʼaē ʼe tuʼu ōvi mai, ʼo fakaʼalu te vai ʼi te ʼu tuio ki te ʼu foʼi tane vai lalahi. ʼE fakamaʼa te vai ʼaki te chlore
ʼi muʼa ʼo tana ʼalu ki te ʼu tane vai ʼo te ʼu nofoʼaga fuli. Ke ʼaua naʼa mātou mahahaki, ʼe mātou ʼuluaki fakapula te vai ʼi muʼa ʼo tona ʼinu. ʼI te agamāhani ʼe mātou maʼumaʼua mai te uhu ki te afiafi, heʼe mātou ʼohu vai pea mo fō ʼomātou ʼu mutuʼi meʼa ʼi te ʼu tane vai ʼaia. ʼE ko te pākete vai pe e tahi vaelua ʼe feala ke mātou maʼu ʼi te ʼaho.”Kapau ʼe koutou fakalaka ʼi he nofoʼaga, pea ʼe feala ke koutou sio ki he ʼu faleako maʼa te kau tamaliki taʼu kehekehe. ʼE feala ke toe ʼi ai mo he ako ki te hahaʼi lalahi ʼi te nofoʼaga. Ko te fale polisi pea mo te pilō ʼo te puleʼaga ʼe tuʼu ʼi te tuʼa kolo ʼo nātou leʼoleʼo te nofoʼaga. ʼE feala ke koutou sio ki he fakatauʼaga meʼa kai lahi ʼaki te ʼu tuʼuga laupapa liliki, ʼe feala ke maʼu ai e te hahaʼi ʼo te ʼu nofoʼaga he ʼu lauʼakau, mo he ʼu meʼa mata, mo te ika, mo te moa, pea mo te tahi ʼu meʼa kai tāfito. Ko ʼihi hahaʼi ʼo te fenua ʼe nātou ʼōmai kiai moʼo faifakatau. Kae ʼe feala koa ke maʼu ʼifea e te hahaʼi ʼo te ʼu nofoʼaga he falā moʼo fai ʼaki tanatou ʼu fakatau? Ko ʼihi ʼe nātou to he ʼu lauʼakau ʼi tonatou ʼōloto pea mo fakatau tona ʼu fua ʼi te fakatauʼaga meʼa kai. Ko ʼihi ʼe lagi nātou fakatau tanatou ʼu falena peʼe ko te ʼu petipua ʼaē neʼe tufa kia nātou, ke feala hanatou totogi hanatou moʼi pipi peʼe ko he ʼu meʼa mata. ʼI tona ʼuhiga moʼoni, ʼe mole ko he nofoʼaga ia kae ʼe hage ia ko he foʼi kolo lahi. ʼE ko he meʼa māhani hakita sio ki ʼihi hahaʼi ʼi te fakatauʼaga meʼa kai ʼe nātou kakata pea mo fai fakahuahua, ohage ko hanatou fai ʼi te fenua ʼaē neʼe nātou ʼōmai mai ai.
Kapau ʼe ʼai hakotou kiʼi tuʼu ʼi te fale lopitali, ʼe lagi ʼui atu e he tōketā ʼe mole lahi he ʼu kilinike ʼi te nofoʼaga ʼe feala ke faitoʼo ai te ʼu mahaki, pea
kapau ko he tahi neʼe lavea kovi pea ʼe vakaʼi e te lopitali. ʼE mahino ia, ʼe maʼuhiga te ʼu fale faifānau pea mo te ʼu fale ʼaē ʼe tuku ai te ʼu kiʼi tamaliki liliki ʼi te lopitali, heʼe fakafuafua ʼi he nofoʼaga ʼe maʼuʼuli ai te toko 48 000 hahaʼi, ʼe feala ke hoko ai he ʼu faifānau e teitei 250 ʼi te māhina fuli.ʼE Fafaga Lelei Nātou ʼi Te Faʼahi Fakalaumālie
ʼI te malamanei, ʼe lagi feʼekeʼaki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼo ʼuhiga mo tonatou ʼu tēhina fakalaumālie ʼaē ʼe maʼuʼuli ʼi te ʼu nofoʼaga ʼi Tanzanie. Ia nātou fuli ʼaia, ko te teitei 1 200 ʼe nātou faʼufaʼu te ʼu kokelekasio e 14 pea mo te ʼu kūtuga e 3. ʼE nātou feafeaʼi?
ʼI te ʼu ʼuluaki meʼa ʼaē neʼe fai e te kau Kilisitiano loto fakamalotoloto ʼaia ʼi tanatou tau ki te ʼu nofoʼaga, neʼe ko te kole ʼo he moʼi kele ke nātou laga ai he Fale ʼo Te Puleʼaga. Neʼe feala ai ki te hahaʼi ʼo te nofoʼaga ke nātou ʼiloʼi peʼe feala ke nātou maʼu ʼifea te kau Fakamoʼoni pea mo te faʼahi ʼaē ʼe fai ai tanatou ʼu fono ʼi te vāhaʼa. ʼI te nofoʼaga ʼo Lugufu, ko kokelekasio e 7 pea mo he kau Kilisitiano faʼafai e toko 659. ʼI tanatou ʼu fono ʼi te ʼAhotapu, ka lau fakatahi te kaugamālie ʼo te ʼu kokelekasio ʼaia ʼe toko 7, ʼi te agamāhani ʼe ko te toko 1 700.
Ko te kau Fakamoʼoni ʼi te ʼu nofoʼaga fuli ʼe nātou toe maʼu mo te ʼu lelei mai te ʼu fakatahi lalahi. ʼI te temi ʼaē neʼe fai ai te ʼuluaki fakatahi faka tisitilike ʼi te nofoʼaga ʼo Lugufu, neʼe ko te toko 2 363 neʼe kau kiai. Neʼe faʼu e te kau Fakamoʼoni he māʼanuʼaga ʼi te tuʼa kolo. Ko te foʼi māʼanuʼaga ʼaia neʼe ko he luo neʼe keli ʼi te kele, neʼe ʼatakai ʼaki te palasitike moʼo tāʼofi te vai. ʼAki te ʼu lelue, neʼe ʼolo te ʼu tēhina ʼo ʼohu mai te vai ʼi te vaitafe neʼe tuʼu ia kilometa e lua. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe ko lite e 20 neʼe feala ke nātou ʼamo, koia neʼe lahi ʼaupito tanatou ʼu feʼoloʼaki. Ko te kau papitema, ʼaki he ʼu mutuʼi meʼa ʼe fakaʼapaʼapa, neʼe nātou fakaʼatu ke papitemaʼi nātou. Neʼe papitema ai te toko 56 ʼo fakauku katoa ia nātou. Neʼe fakafehuʼi te pionie katoa ʼi te fakatahi, pea neʼe ina fakamahino neʼe ko tana ʼu ako Tohi-Tapu e 40. Ko te toko fā ia nātou ʼaia neʼe papitema ʼi te fakatahi ʼaia.
Ko te filiale ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova neʼe ina fakatuʼutuʼu he ʼu ʼaʼahi ʼo te ʼu tagata taupau feʼoloʼaki. ʼE ʼui fēnei e te tahi ia nātou ʼaia: “Ko totatou
ʼu tēhina ʼe nātou faʼafai ʼi te minisitelio. ʼE lahi tanatou telituale ke nātou fai faka mafola ai, pea ʼi te kokelekasio e tahi ko te kau Fakamoʼoni takitokotahi ʼe nātou fai te ʼu hola e 34 ʼi te māhina ʼi te minisitelio. Tokolahi ʼe nātou fai te ʼu ako Tohi-Tapu e nima peʼe laka atu, mo he ʼu hahaʼi ʼe nātou fia ʼiloʼi te moʼoni. Neʼe ʼui e te pionie [temi katoa] neʼe mole ina maʼu he telituale lelei feiā ʼi he tahi age koga meʼa. Ko te hahaʼi ʼi te ʼu nofoʼaga ʼe nātou leleiʼia ʼaupito tatatou ʼu tohi.”ʼE aʼu feafeaʼi te ʼu tohi faka Tohi-Tapu ki te ʼu nofoʼaga? ʼE momoli e te filiale te ʼu tohi ʼi te saliote afi ʼaē ʼe ʼalu ki Kigoma, ko he kolo ʼi te kauvai esite ʼo te Lac Tanganyika. ʼE maʼu ai e te ʼu tēhina te ʼu tohi pea mo nātou fakatuʼutuʼu ai tona tufa ki te ʼu kokelekasio. ʼI ʼihi temi ʼe nātou lue he motokā ʼe ava ʼi muli, pea mo nātou tufa ʼe nātou totonu te ʼu tohi ʼi te ʼu nofoʼaga fuli. ʼE ko ʼaho e tolu peʼe fā ʼaē ʼe nātou feʼoloʼaki ai ʼi te ʼu ala tokakovi.
Ko He Tokoni ʼi Te Faʼahi Fakasino
Ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Falani, mo Pelesike, pea mo Suisi neʼe nātou tokoni tāfito moʼo lagolago ki te hahaʼi ʼo te ʼu nofoʼaga. Ko ʼihi neʼe nātou ʼaʼahi te ʼu nofoʼaga ʼi Tanzanie, ʼaki te fakagafua ʼa te ministère de lʼIntérieur pea mo te Haut-Commissariat ʼo Te ʼu Puleʼaga Fakatahi. Ko te kau Fakamoʼoni ʼi Eulopa neʼe nātou tānaki te ʼu tuʼuga huʼa pipi, te ʼu mutuʼi meʼa, te ʼu sūlie, te ʼu tohi ako, pea mo te ʼu topa. Ko te ʼu meʼa ʼaia neʼe foaki ke tufa ki te hahaʼi fuli ʼo te ʼu nofoʼaga, ʼo mulimuli ki te pelesepeto ʼo te Tohi-Tapu: “Tou fai te meʼa ʼaē ʼe lelei ki te hahaʼi fuli pe, kae tāfito foki kia nātou ʼaē ko ʼotatou ʼu kāiga ʼi te tui.”—Kalate 6:10, MN.
Ko te ʼu faiga ʼaia moʼo tokoni ki te hahaʼi neʼe iku lelei, pea neʼe tokoni ki te hahaʼi tokolahi ʼi te ʼu nofoʼaga ʼaia. ʼI te tahi nofoʼaga, ko te Komite ʼo Te Hahaʼi ʼAē Neʼe Feholaki Mai Tonatou Fenua, neʼe ina fakahā fēnei tona loto fakafetaʼi: “ ʼUhi ko te ʼu lelei ʼaē neʼe maʼu e tomatou foʼi kolo katoa, ʼe mātou fiafia ʼi te fakahā atu tomatou loto fakafetaʼi ki te tokoni ʼofa ʼaē neʼe foaki tuʼa tolu e takotou kautahi . . . Neʼe ʼaoga te ʼu kofu ki te toko 12 654 hahaʼi tagata, mo fafine, pea mo te ʼu tamaliki, ʼo toe feiā mo te ʼu kiʼi toe kei meamea . . . ʼI te temi nei, ko te hahaʼi ʼo te nofoʼaga ʼi Muyovozi ko te toko 37 000 hahaʼi. ʼO fakatahi, ko te toko 12 654 hahaʼi neʼe tokoni kia nātou, peʼe ko hahaʼi e 34,2 ʼi te teau ʼo te hahaʼi.”
ʼI te tahi nofoʼaga, ko te toko 12 382 hahaʼi neʼe foaki kia nātou takitokotahi he ʼu mutuʼi meʼa e tolu, pea neʼe maʼu ʼi te tahi nofoʼaga he ʼu lauʼi afe tohi ki te faleako pea mo te ʼu fale faitoʼo. Ko te hahaʼi pule ʼo te Haut-Commissariat ʼo Te ʼu Puleʼaga Fakatahi ʼi te tahi fenua neʼe nātou ʼui fēnei: “ ʼE mātou loto fakafetaʼi lahi ki te ʼu meʼa ʼofa ʼaē neʼe maʼu, [moʼo foaki] te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼaoga lahi ki te hahaʼi ʼo te ʼu nofoʼaga. Ko te ʼu meʼa fakamuli ʼaē neʼe maʼu neʼe ko te ʼu foʼi kesi lalahi e 5 ʼo te ʼu tohi, ʼaē neʼe tufa e tomatou kolo ki te hahaʼi ʼaē ʼi te ʼu nofoʼaga. . . . ʼE fakamālo ʼaupito atu.”
Neʼe toe talanoa mo te ʼu nusipepa ʼo ʼuhiga mo te tokoni ʼaē neʼe fai. Ko te kupu tāfito ʼo te nusipepa Sunday News ʼo te ʼaho 20 ʼo Maio 2001, neʼe ʼui fēnei ai: “ ʼE ʼAumai Te ʼu Mutuʼi Meʼa Maʼa Te Hahaʼi ʼo Te ʼu Nofoʼaga ʼi Tanzanie.” ʼI te nusipepa pe ʼaia ʼo te ʼaho 10 ʼo Fepualio 2002, neʼe ʼui fēnei ai: “ ʼE leleiʼia e te hahaʼi ʼo te ʼu nofoʼaga te ʼu meʼa ʼofa, koteʼuhi ko ʼihi tamaliki, ʼaē neʼe mole ʼolo ʼo ako he neʼe mole honatou ʼu mutuʼi meʼa, kua feala ʼi te temi nei ke nātou ʼolo tuʼumaʼu ki te ako.”
ʼE Nātou Faigataʼaʼia Kae ʼe Nātou Maʼu Tokoni
Ki te tokolahi ʼo te hahaʼi ʼaē ʼe maʼuʼuli ʼi te ʼu nofoʼaga, ʼe tonu ke hili he taʼu katoa ke feala hanatou fakamāmāhani mo tonatou maʼuli foʼou. ʼE nātou maʼuli faka faigafua. Ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te ʼu nofoʼaga ʼaia ʼe nātou fakaʼaogaʼi tāfito tonatou temi ke nātou vaevae ki te hahaʼi ʼo te nofoʼaga te logo lelei fakaloto fīmālie mai te Folafola ʼa te ʼAtua, te Tohi-Tapu. ʼE nātou palalau ʼo ʼuhiga mo te mālama foʼou, ʼaē ka nātou “tuki [ai] anai tanatou ʼu heletā ke liliu ko he ʼu huo pea ko tanatou ʼu tao ke liliu ko he ʼu pipi moʼo pakimaga. ʼE mole nātou hiki anai tanatou ʼu heletā, ia he puleʼaga ki he tahi puleʼaga, pea ʼe mole nātou toe ako anai te tau.” Pea “ ʼe nātou tahi heka anai ʼi tona lalo fuʼu vite pea mo tona lalo fuʼu fiku, pea ʼe mole ʼi ai anai he tahi ʼe ina fakamatakuʼi ia nātou, he ko te gutu ʼo Sehova ʼo te ʼatu kautau ʼaē neʼe lea kiai.” ʼE mahino mai, ʼaki te tapuakina ʼa te ʼAtua ʼe mole toe fakatuʼu anai ʼi te mālama ʼaia he ʼu nofoʼaga maʼa te hahaʼi ʼe feholaki mai tonatou fenua.—Mikea 4:3, 4; Pesalemo 46:9.
[Paki ʼo te pasina 8]
Ko te ʼu ʼapi ʼi te nofoʼaga ʼo Ndunda
[Paki ʼo te pasina 10]
Ko te Fale ʼo Te Puleʼaga ʼi Lukole (ʼi te faʼahi mataʼu) Te papitema ʼi Lugufu (ʼi lalo)
[Paki ʼo te pasina 10]
Ko te fakatahi faka tisitilike ʼi te nofoʼaga ʼo Lugufu