Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

NI ZACANÉ CA FAMILIA

Ximodo gacaneluʼ xiiñiluʼ para gapa calificación jma galán

Ximodo gacaneluʼ xiiñiluʼ para gapa calificación jma galán

 Ruluíʼ qué riuulaʼdxiʼ xiiñiluʼ cheʼ scuela ne qué riná guni tariá stiʼ nin guni estudiar. Ne pur laani maʼ qué ribee calificación galán, ne laaca maʼ huaxiéʼ ruzuuba diidxaʼ. ¿Xi zanda gúniluʼ para gacaneluʼ xiiñiluʼ ti cuee calificación galán yaʼ?

 Ni naquiiñeʼ gánnaluʼ

 Pa guni presionarluʼ xiiñiluʼ zaroobaʼ problema stitu. Pa guni presionarluʼ xiiñiluʼ la? zápabe ansiedad ra scuela ne laaca zápabe ni ra yoo. Ne para gusihuínnibe nuube stresadu, zándaca gusiguiibe, qué zaniʼbe xi calificación nápabe, gúnibe firma stiluʼ lu boleta o maʼ cadi chebe scuela. Zaroobaʼ si guendanagana stitu.

 Ca premiu gudiiluʼ xiiñiluʼ zándaca qué zacané ni laabe. Ti hombre ni láʼ Andrew ná: «Para uguʼdu gana xiiñidxaapadu, rúnidu stipa pur gudiʼdu laa ti premiu pur ca calificación galán ribee, peru ca dxi bínidu zacá, bidiʼdu cuenta rúnibe ni pur ca premiu que. Ora qué ribeebe calificación galán, guizáʼ triste riuube, peru cadi pur calificación que, sínuque purtiʼ qué zacaabe premiu».

 Pa ugaaniluʼ donda ique ca maestru qué zacané ni xiiñiluʼ. Zándaca guiníʼ ique xiiñiluʼ cadi caquiiñeʼ guni stipa para cuee calificación galán. Laaca zándaca guiziidibe ugaanibe donda ique xcaadxi ne cuézabe guni chaahuiʼ stobi guendanagana stibe. Últimu la? qué zanda guiziidiʼ xiiñiluʼ ti lección nabé risaca ni zacané laa ora guiniisi: gácabe responsable de cani rúnibe.

 Ni zanda gúniluʼ

 Biʼniʼ controlar ni runi sentirluʼ. Cadi galán diʼ guiníʼneluʼ xiiñiluʼ de calificación stiʼ ora cadxiichiluʼ. Ti padre de familia ni láʼ Brett guníʼ: «Naa ne xheelaʼ ribeendudu ni galán ora maʼ nuudxidu ne jma randa riénedu ca xiiñidu».

 Textu ni zanda gacané lii: «Naquiiñeʼ chuʼtu listu para gucaadiágatu, cadi casi zetu gundaa ruaatu xiixa diidxaʼ ne cadi casi zetu guidxiichitu» (Santiago 1:19, TNM).

 Biiyaʼ xipeʼ nga guendanagana ca. Ndiʼ nga caadxi de ca razón pur qué randa ribee ca baʼduscuela calificación galán: acoso escolar, guidxaacabe de scuela, ridxíbicabe examen, nuu guendanagana ra lídxicabe, qué rizaa bacaandaʼ stícabe, qué gápacabe ti horariu para gúnicabe xhiiñacabe ne qué randa raca concentrárcabe. Cadi guiníʼ íqueluʼ nachaabaʼ xiiñiluʼ.

 Textu ni zanda gacané lii: «Tuuxa ni rusihuinni riene xiñee cayaca ti cosa la? zabeendú ni galán» (Proverbios 16:20).

 Biiyaʼ gápabe ni caquiiñebe para guiziidibe nagueenda. Biʼniʼ ti horariu para guni estudiarbe ne gúnibe ca tariá stibe. Gupa ti lugar ra ganda guni xiiñiluʼ ca tariá stiʼ sin gaca distraer né televisión o celular. Zanda gaʼbuʼ laabe gúnibe ca tariá stibe pur parte ti cadi gunítibe concentración stibe. Hector nga ti padre de familia de Alemania, laa guníʼ: «Ora mayaca nuu ti examen la? runi estudiardu caadxihuiiniʼ cada dxi lugar de gúnidu guiráʼ ni ti dxi ante».

 Textu ni zanda gacané lii: «Para guiráʼ cosa nuu tiempu» (Eclesiastés 3:1).

 Bicaa laabe chuuláʼdxibe guiziidibe. Pa guiene ca xiiñiluʼ guiráʼ ni zabeenducaʼ yanna ra canazacaʼ scuela la? jma ziuuláʼdxicaʼ guni estudiarcaʼ. Ti ejemplu de laani nga zudiicaʼ cuenta pabiáʼ zacané ca matemática ca laacaʼ para gánnacaʼ guni administrarcaʼ bueltu sticaʼ.

 Textu ni zanda gacané lii: «Guca binni nuu xpiaaniʼ, guca binni riene. [...] Bisisaca ni stálepeʼ» (Proverbios 4:5, 8).

 Ti sugerencia: Gucané xiiñiluʼ guni ca tariá ni guicaa ra scuela, peru cadi guʼnuʼ tariá stibe. Andrew guníʼ: «Qué riná dxaapahuiiniʼ stidu guiníʼ ique, nisi maʼ cabeza gúnidu tariá stiʼ». Bisiidiʼ ca xiiñiluʼ gúnicaʼ tariá sticaʼ.