Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Nabé biaʼsi modo guyáʼ célula stiʼ levadura ca. Núcleo stiʼ célula stiʼ levadura ca napa ni ti ADN ne jneza modo nexheʼ chaahuiʼ ni. Ca célula riʼ la? napa ca ni caadxi «máquina» ni qué rihuinni ni zanda guchaa ca molécula stiʼ ti cuerpu ne nga peʼ nga ni caquiiñeʼ ti célula para guibani.

Xi rusiidiʼ guendanabani laanu

Xi rusiidiʼ guendanabani laanu

Ndaaniʼ Guidxilayú riʼ nuu stale cosa ni nabani ne randa riniisi, riniibi ne ridale ca ni, ne pur nga naca Guidxilayú stinu riʼ sicarú ne gastiʼ stobi casi laani. Ca dxi stinu riʼ jma runibiaʼnu ca organismu ni nabani ca. ¿Xi rusiidiʼ ca ni laanu de modo guyáʼ guendanabani yaʼ? Guidúʼyanu ni.

Rihuínnica guyuu tu bizáʼ guiráʼ ni nabani. Nuu tu riníʼ zeeda gaca ca célula ca casi ladriú huiiniʼ ni racané para chá xiixa ni nabani. Stale dxiiñaʼ runi ca célula riʼ para ganda guibani ca organismu ca ne guidale ca ni, ne rizaaca ndiʼ lu guiráʼ ni nabani. Guininu de levadura ni runinécabe pan, nácani ti organismu ni napa ti célula, pa guchaaganu ni né célula stiʼ binni la? jma nahuiiniʼ ni, peru nagana ganna binni ximodo runi ni dxiiñaʼ. Núcleo stiʼ célula stiʼ levadura ca napa ni ti ADN ne jneza modo nexheʼ chaahuiʼ ni. Ca célula riʼ la? napa ca ni caadxi máquina ni qué rihuinni ni zanda guchaa ca molécula stiʼ ti cuerpu ne nga peʼ nga ni caquiiñeʼ ti organismu para ganda guibani. Ora ruluíʼ maʼ guti ti célula, ni rizaaca nga riaanadxí ni de guni ni dxiiñaʼ. Pur ni maʼ guninu riʼ, levadura ni racané pan, ruluíʼ rati ni, peru cayúniruʼ ni dxiiñaʼ o nabániruʼ ni. Nga runi, ora ti panaderu iquiiñeʼ ni para guni pan la? runi ni dxiiñaʼ sti biaje o ribani ni.

Maʼ raca stale iza cayuni estudiar ca científicu célula stiʼ levadura para guiénecaʼ ximodo runi ca célula stiʼ binni dxiiñaʼ. Peru dede yanna caʼruʼ guiénecabe ni. Ross King, profesor de Inteligencia Artificial stiʼ Universidad Tecnológica Chalmers, de Suecia, guníʼ: «Caquiiñeʼ stale biólogo para guni experimentu ne gusiene laanu ximodo runi ti célula stiʼ levadura dxiiñaʼ».

Ora gánnaluʼ modo runi ti célula stiʼ levadura dxiiñaʼ, ¿xi riníʼ íqueluʼ? ¿Ñee guyuu tu bizáʼ ni la? ¿O ñee zanda chá ti célula stubi si la?

Riale guendanabani lu sti guendanabani. Napa ADN ca caadxi molécula ni runibiáʼcabe casi nucleótidos. Ti célula stiʼ binni napa 3,200 millón de nucleótidos. Pur modo nexheʼ chaahuiʼ ca pieza riʼ, randa ruzáʼ ti célula enzima ne proteína.

Stale científicu ná caquiiñeʼ chuʼ stale millón de nucleótidos tobi si ti ganda chá ti guendanabani. Nabé nagana gaca ni bizéʼtenu riʼ.

Ni dxandíʼ nga qué huayanda guzáʼ ca científicu ca ti guendanabani de xiixa ni cadi nabani.

Biaʼsi guyáʼ binni. Binni si nga zanda guni stale cosa, napa habilidad ne napa sentimientu. Zanda guni sentirnu sabor stiʼ ti guendaró, chuʼxiinu, gucaʼdiáganu, guidúʼyanu gadxé gadxé color ne ca paisaje ni nuu. Laaca riníʼ íquenu xi chigúninu despué ne ximodo guibáninu galán. Guiráʼ ca cosa ni bizéʼtenu riʼ racané ca ni binni guiechené guendanabani.

¿Xi riníʼ íqueluʼ? ¿Ñee guca evolucionar binni para guibani ne gapa xiiñiʼ la? ¿O naca guendanabani ti regalu stiʼ Dios?