Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

TOBI

Bisiidiʼ xiiñiluʼ: Gucueeza laca laa

Bisiidiʼ xiiñiluʼ: Gucueeza laca laa

¿XII NI?

Ora rucueeza binni laca laa rábicabe ni autocontrol, naca ni ti cualidad ne racané ni para:

  • gánnanu cuézanu ora gúninu xiixa ni racaláʼdxinu

  • gánnanu gucueezanu laanu ora nuunu gúninu xiixa cosa

  • gundúʼxenu xiixa dxiiñaʼ ni qué riuuláʼdxinu

  • guiníʼ íquenu primeru ca cosa ni caquiiñeʼ sti binni qué ni caquiiñenu

¿XIÑEE NABÉ RISACA NI?

Xcuidihuiiniʼ ni nanna gucueeza laca laa, randa rucaanáʼ xiixa cosa ni cadi jneza neca ruluíʼ galán ni. Peru xcuidi ni qué randa rucueeza laca laa jma nuu riesgu de:

  • gaca naduxhuʼ

  • gapa depresión

  • cuba gueza, droga o xhudxi

  • gó intiica si cosa

Ti investigación ni guca, bisihuinni ni ca xcuidi ni nanna gucueeza laca laa huaxiéʼ rápacaʼ problema económicu, legal o gaca huaracaʼ ora maʼ huaniisicaʼ. Investigación riʼ, bicaa ni ti profesora de Universidad de Pensilvania ni láʼ Angela Duckworth guiníʼ: «Galán nga gucueezuʼ laca lii, cadi malu diʼ ni».

¿XIMODO GUSÍʼDINU CA XIIÑINU GUCUEEZACAʼ LACA LAACAʼ?

Biziidiʼ guiniʼluʼ coʼ ne bizuhuaa lu stiidxaluʼ

CONSEJU ZEEDA LU BIBLIA: «Ora riníʼ tu la? lainíʼ ‘‘yaʼʼ pa huandí zuni tu ni, o pa qué zuni tu ni la? lainíʼ ‘‘coʼʼʼ» (Mateo 5:37).

Nuu tiru runi ca xcuidi berrinche para cúʼbiacaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ, ne nuu tiru rúnicaʼ ni nezalú binni. Pa ca padre ca gudiicaʼ lugar gaca ni nabe, xcuidihuiiniʼ ca zudii cuenta pa guni berrinche zanda gucaa bixhoze ne jñaa guni ni ná neca laacaʼ maʼ guniʼcaʼ coʼ.

Peru pa ca padre ca guiniʼcaʼ coʼ ne guzuhuaacaʼ lu stiidxacaʼ, xcuidihuiiniʼ ca zaziidiʼ ti cosa nabé risaca: qué zanda diʼ gápabe guiráʼ ni racaláʼdxibe lu xquendanabánibe. Doctor David Walsh bicaa: «Neca ruluíʼ cadi dxandíʼ ni, peru ca binni ni riziidiʼ qué zanda gapa guiráʼ ni racalaʼdxiʼ jma nayecheʼ ribánicaʼ». Laaca bizeetebe cadi cayacanédinu «ca xiiñinu pa gusíʼdinu laacabe guiráʼ binni zudii laacabe guiráʼ ni racaláʼdxicabe». *

Pa dede yanna guiziidiluʼ guiniʼluʼ coʼ, ra tidiʼ tiempu jma fácil zaca para xiiñiluʼ guiníʼ coʼ ora gudiicabe laa droga, gapa relación sexual ante guichaganáʼ ne guni cosa ni cadi jneza.

Bisiidiʼ laacabe guiráʼ ni gúnicabe napa consecuencia: ni galán ne ni cadi galán

CONSEJU ZEEDA LU BIBLIA: «Purti irá ni udxiiba binni, ngue ca cuee» (Gálatas 6:7).

Naquiiñeʼ guiziidiʼ xiiñiluʼ guiráʼ ni guni zapa ni consecuencia, ne pa laabe qué gánnabe guni controlarbe laca laabe qué zabeendúdibe ni galán. Pa nabé nagueenda ridxiichi xiiñiluʼ, huaxiéʼ zápabe xhamígube. Peru pa guiziidibe guni controlarbe laabe o guiziidibe gucaadiágabe né paciencia, ziuulaʼdxiʼ binni chuʼ gaxha de laabe. Gucané xiiñiluʼ guuyaʼ, pa guiziidiʼ gucueeza laca laa, zándaca jma nayecheʼ zabani.

Gucané laacabe gánnacabe xii nga ni jma risaca

CONSEJU ZEEDA LU BIBLIA: «Ti ganna chaahuitu xii nga ni jma risaca» (Filipenses 1:10TNM).

Gánnanu gucueezanu laca laanu, racané ni para cadi gúninu cosa ni cadi jneza, peru laaca racané ni laanu guni cumplirnu né xiixa dxiiñaʼ ni nápanu neca qué riuuláʼdxinu gúninu ni. Nabé risaca guiziidiʼ xiiñiluʼ guni ca cosa ni jma risaca primé. Casi jma galán nga pa gúnibe tarea stibe primeru ante chichítebe.

Bidii ti ejemplu galán laacabe

CONSEJU ZEEDA LU BIBLIA: «Purti ma bilué laatu xi guni tu, ti casi bine laatu ca, zacaca guni tu» (Juan 13:15).

Ruuyaʼ ca xcuidi ca ximodo runi reaccionar bixhózecaʼ ne jñaacaʼ ora gaca xiixa ni qué riuuláʼdxicaʼ, nga runi biluíʼ laacabe né ejemplu stiluʼ, jma galán nga riuu binni ora gucueezaʼ laca laa. Guníʼ ique ndiʼ: «¿Xi runeʼ ora runi xiiñeʼ xiixa cosa ni cadi jneza? ¿Ñee ridxiicheʼ nagueenda la? o rucueezaʼ laca naa?».

^ párrafo 20 Ni biree lu libru Saber decir no a los hijos: por qué los niños necesitan oírlo y cómo sus padres pueden decirlo.