Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gunábacabe chigúnicabe dxiiñaʼ né stale gana Madagascar

Gunábacabe chigúnicabe dxiiñaʼ né stale gana Madagascar

SYLVIANA, ti precursora ni napa 25 iza, guníʼ sicaríʼ: «Ora runadiagaʼ pabiáʼ nayecheʼ runi sentir ca xhamiguaʼ pur cayuni servircaʼ ca lugar ra caquiiñeʼ jma precursor, rudii gana naa guneʼ sentir ni runi sentírcabe». Ne laaca guníʼrube: «Peru guníʼ iqueʼ qué zanda chiguneʼ servir sti lugar ra jma caquiiñeʼ tu gacané».

¿Ñee huayuni sentirluʼ casi biʼniʼ sentir Sylviana la? ¿Ñuuláʼdxiluʼ niguni predicarluʼ ti lugar ra jma caquiiñeʼ chuʼ tu gacané, peru rinabadiidxaluʼ pa ziuu dxi ganda gúniluʼ ni la? Pa zacá ni, ¡cadi guireeluʼ gana! Maʼ huayacané Jiobá mil hermanu gudxiilucaʼ cani rucueeza laacaʼ gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Dios. ¿Ximodo huayúnibe ni yaʼ? Para guidúʼyanu caadxi ejemplu la? guininu de Madagascar, guidapa isla jma naroʼbaʼ ni nuu.

Lu ca últimu chii iza ni maʼ gudiʼdiʼ, jma de 70 precursor ne publicador ni napa gana de 11 guidxi roʼ * maʼ yendézacaʼ África, ti lugar nabé riuulaʼdxiʼ binni guiziidiʼ de Dios, ra nabé stale binni runi respetar Biblia. Ne stale publicador de guidxi ca huayuucaʼ dispuestu chindézacaʼ sti lugar para gacanecaʼ chindá mensaje stiʼ Biblia lu guidubi territorio stiʼ isla ca. ¿Ñuuláʼdxiluʼ ñunibiaʼluʼ chupa chonna de laacabe la?

MAʼ QUÉ NIDXÍBICABE NE MAʼ QUÉ NIREECABE GANA

Perrine ne Louis

Louis ne Perrine, ti guendaxheelaʼ de Francia ni napa jma de treinta iza, yendézacaʼ Madagascar. Stale iza guníʼ stiidxacabe chécabe chiguni predicárcabe sti guidxi roʼ, peru nabé guníʼ ique Perrine pa zuni ni. Laabe nabe: «Bidxibeʼ chaaʼ ti lugar ra qué runebiaʼyaʼ. Guyuaaʼ xizaa purtiʼ chigusaanaʼ xfamiliaʼ, congregación, ra lídxidu, ca lugar ra maca runebiaʼyaʼ ne cani maca biaʼdu gúnidu. Ni dxandíʼ nga ni jma naroʼbaʼ ne ni jma nadipaʼ bidxieeluáʼ nga ca dxiibi stinneʼ». Peru lu iza 2012 guca Perrine nadxibalú, ngue runi laabe ne Louis yendézacabe sti lugar. ¿Ximodo runi sentirbe yanna yaʼ? Laabe nabe: «Ora riníʼ iqueʼ guiráʼ ni maʼ gudídidu, zanda guiniéʼ jma maʼ naguidxi guca fe stinneʼ ra huayuuyaʼ ximodo huayacané Jiobá laadu lu xquendanabánidu». Ne Louis ná: «Chii de ca binni runi estudiárnedu Biblia beedacaʼ primé Conmemoración guyuudu Madagascar. ¡Guníʼ ique si nga!».

¿Xi gucané laacabe para gápacabe stipa ni caquiiñeʼ para guiaanacabe lu asignación stícabe ora bidxaagalúcabe guendanagana nadipaʼ yaʼ? Biʼniʼ orárcabe Jiobá ne gunábacabe laa gudii stipa laacabe para guni huantárcabe (Filip. 4:13). Louis ná: «Bidiʼdu cuenta ricabi Jiobá ca oración stidu ne riguixhedxí ladxidoʼdo. Óraqueruʼ gunda guníʼ íquedu guiráʼ ca cosa galán ni ridúʼyadu lu xhiiñaʼ Dios ni cayúnidu. Ne ca xhamígudu de Francia biseendacaʼ correu ne carta para cuʼcaʼ gana laadu ne gucané cani laadu para cadi guireʼdu gana» (Filip. 4:6, 7; 2 Cor. 4:7).

Guluu Jiobá ndaayaʼ Louis ne Perrine pur biʼniʼ huantarcaʼ. Louis cusiene: «Lu octubre iza 2014 guyuudu Scuela para ca Guendaxheelaʼ ni naca xpinni Cristu guidxi Francia. * Beeda gaca scuela que casi ti regalu ni bidii Jiobá laadu ne qué ziuu dxi guiaandaʼ ni laadu». Nabé biecheʼ guendaxheelaʼ riʼ ora biluxe clase que purtiʼ biʼniʼ asignárcabe laacaʼ Madagascar sti biaje.

«¡ZUSIÉCHETU LAADU!»

Nadine ne Didier

Didier ne Nadine, ti guendaxheelaʼ de Francia, nápacaʼ jma de 50 iza dxi yendézacaʼ Madagascar lu iza 2010. Didier ná: «Gúcadu precursor dede dxi nahuiinidu, ne despué bisiniisidu chonna xiiñidu. Ora biniisicabe, guníʼ íquedu pa zanda chiguni servirdu ndaaniʼ sti guidxi roʼ». Nadine ná: «Ora guiníʼ iqueʼ ziuaaʼ zitu de ca xiiñeʼ, rucueeza ni naa, peru laacabe gúdxicabe laadu: “Pa chindézatu sti lugar para chigacanetu gaca predicar la? ¡zusiéchetu laadu!”. Gucané ca diidxaʼ que laadu para gúnidu ni. Neca nabézadu zitu, randa rinínedu laacabe gatigá, ne nabé rusiecheʼ nga laadu».

Nagana guca para Didier ne Nadine guiziidicaʼ idioma malgache. «Maʼ cadi 20 iza nápadu», ná Nadine dede cuxidxihuiiniʼ. ¿Ximodo bíʼnicabe ni yaʼ? Primé guyécabe ti congregación ra riníʼcabe francés. Despué ora biʼniʼ sentírcabe maʼ nuucabe listu para guiziidicabe idioma riníʼcabe lugar que la? bidxaacabe ti congregación de idioma malgache. Nadine cusiene: «Ridxéladu stale binni lu predicación ni riuulaʼdxiʼ guni estudiar Biblia ne rudiicaʼ xquíxepeʼ pur rigánnadu laacaʼ. Primé que zácaxaʼ caniéʼ xcaandaʼ. Guizáʼ galán modo runeʼ de precursor territorio riʼ. Ora riasaʼ ca siadóʼ ca, riníʼ iqueʼ: “¡Yannadxí, ziguneʼ predicar!”».

Ruxidxi Didier ora guedasilú laa tiempu bizulú caziidiʼ idioma malgache. Laabe nabe: «Ti biaje cayuneʼ tobi de ca reunión stinu ne cadi cayeneʼ cani cacabi ca hermanu que. Ni randa si runeʼ nga rudieeʼ xquíxepeʼ laacabe. Peru despué de biʼniʼ comentar ti hermana ne bidieeʼ xquíxepeʼ laa, cani zuba atrá de laabe que bizulú bíʼnicaʼ seña naa. Nuucabe gábicabe naa cadi jneza bicabi hermana que. Oraqueca bidieeʼ sti hermanu para guni comentar ne laa bicabi jneza. Bueno, nga rabeʼ».

GUCUAABE INVITACIÓN QUE NÉ STALE GUSTU

Lu ti asamblea ni guca lu iza 2005, Thierry ne xheelaʼ, Nadia, biiyacaʼ drama ni láʼ Quixhe íquenu gúninu guiráʼ ni gusisaca Dios, ni bisiene de xquendanabani Timoteo. Yendá historia zeeda lu Biblia riʼ ndaaniʼ ladxidóʼcabe ne jmaruʼ si gucuá íquecabe chiguni servírcabe ti lugar ra caquiiñeʼ tu guni predicar. Thierry ná: «Ora biluxe drama que ne cagapanadu, gudxeʼ xheelaʼ: “¿Laanu paraa chuunu yaʼ?”. Laabe gúdxibe naa ngueca caníʼ íquebe». Qué nindaa bizulú gudixhe chaahuicabe ca cosa stícabe para gúnicabe ni maʼ gudixhe íquecabe. Nadia cusiene: «Chaahuiʼ chaahuiʼ guleedu guiráʼ ca cosa ni nápadu. ¡Maʼ ndaaniʼ tapa si maleta bidxá cani biaananedu!».

Ladu bigaʼ: Nadia ne Marie-Madeleine; Ladu derechu: Thierry.

Bedandácabe Madagascar lu iza 2006 ne dede primé biaje biʼniʼ predicárcabe lugar riʼ guyuuláʼdxicabe ni. Nadia ná: «Nabé nayecheʼ riuʼdu purtiʼ rucaadiaga binni mensaje ni zinedu».

Peru, xhoopaʼ iza despué, bidxaagalú guendaxheelaʼ riʼ ti guendanagana naroʼbaʼ. Biaba jñaa Nadia, Marie-Madeleine, laa nabeza Francia, yené ti golpe ique ne biluuza ti chú náʼ. Despué de guniʼnécabe doctor ni ruuyaʼ Marie-Madeleine, gunabadiidxaʼ Thierry ne Nadia laabe pa racaláʼdxibe chindezanebe laacaʼ Madagascar. Neca maʼ nápabe 80 iza, gucuaabe invitación que né stale gustu. ¿Ximodo ruuyabe modo ribani binni sti guidxi yaʼ? Marie-Madeleine ná: «Raca nagana para naa guiaaʼ caadxi cosa, peru, neca cadi stale nga ni zanda guneʼ, runeʼ sentir racaniáʼ ndaaniʼ congregación. Ne ni jma rusiecheʼ naa nga qué nusaana xiiñeʼ ne xheelaʼ de guni predicarcaʼ ti lugar ra nabé riuulaʼdxiʼ binni guiziidiʼ de Dios».

«BIDII NÁʼ JIOBÁ NAA»

Cudii Riana ti discursu lu idioma tandroy.

Riana nga ti hermanu ni napa 22 iza. Biniisibe Alaotra Mangoro, ti región ra nabé rudii ni gudxiibaʼ binni ni riaana ladu este stiʼ Madagascar. Cumu galán calificación nápabe la? gucaláʼdxibe ñuni estudiarbe ti carrera. Peru despué de biʼniʼ estudiarbe Biblia, bichaabe modo riníʼ íquebe. Laapebe guniʼbe: «Gudixheʼ iqueʼ gunduuxeʼ secundaria ne bidieeʼ stiidxaʼ Jiobá: “Pa tideʼ últimu examen riʼ la? zacaʼ precursor”». Guca graduar si Riana, biʼniʼ cumplir ni bidii stiidxaʼ que. Yendézabe ra nabeza sti precursor, ne biyúbibe ti dxiiñaʼ ni gúnibe huaxiéʼ hora ne bizulube de precursor. Laabe nabe: «Ndiʼ nga decisión jma jneza huacaaʼ lu xquendanabaneʼ».

Peru, qué ñene familia stibe xiñee maʼ qué ninabe ñuni estudiarbe. Laabe nabe: «Bixhozeʼ, xtiuaʼ ne ti xtiáʼ bixhozeʼ gucaláʼdxicaʼ ñaaruáʼ universidad. Peru gastiʼ qué zucueeza naa de gacaʼ precursor». Qué nindaa, biale de ladxidóʼ Riana chindeza ti lugar ra caquiiñeʼ jma hermanu para guni predicar. ¿Xi bicaa laabe gúnibe ni yaʼ? Laabe cusiénebe: «Guyuu gubaanaʼ ra lidxeʼ ne guláʼnacaʼ stale cosa stinneʼ. Ngue bicaa naa guiníʼ iqueʼ conseju ni bidii Jesús de gápanu “ni risaca ibáʼ”. Ngue runi gudixheʼ iqueʼ guneʼ stipa pur gapaʼ cosa risaca en sentidu espiritual» (Mat. 6:19, 20). Yendeza Riana ladu gueteʼ stiʼ guidxi riʼ, ti lugar ra nabidxi ra nabeza ca antandroy. Riaana ni 1,300 kilómetru de lugar ra gulézabe. ¿Xiñee gudixhe íquebe chebe ti lugar zitu yaʼ?

Ti beeu ante chindánacabe ra lidxi Riana, bizulú biindanebe chupa hombre de tribu antandroy de lu Biblia. Biziidibe guiniʼbe caadxi cosa lu idioma sticaʼ ne guníʼ íquebe guiráʼ binni riníʼ idioma que ni caʼruʼ gunadiaga mensaje stiʼ Reinu. Laabe nabe: «Gunabaʼ Jiobá gacané naa chindezaʼ lugar ra riníʼcabe tandroy».

Cásipeʼ yendabe lugar que, bidxaagalube ti guendanagana: qué nidxélabe dxiiñaʼ. Gudxi ti hombre laabe: «¿Xi para beeduʼ raríʼ? Ca binni de raríʼ riecaʼ lugar de ra zeeduʼ ca para guyúbicaʼ dxiiñaʼ». Chupa semana despué, guyé Riana asamblea regional. Cumu maʼ chiguirá xpuéltube la? caníʼ íquebe xi gúnibe. Últimu dxi de asamblea que, guluu ti hermanu xiixa cueʼbe. Guca si ni bueltu biaʼpeʼ caquiiñebe para guibiguétabe lugar ra nabeza ca antandroy ne guzulube ti negocio ra gutoobe yogur. Laabe nabe: «Bineʼ sentir bidii náʼ Jiobá naa órapeʼ caquiiñeʼ ni. Zaqué maʼ zanda gacaniáʼ guiráʼ binni ni qué huayapa oportunidad de gunibiáʼ laabe que». Laaca nuu stale dxiiñaʼ ndaaniʼ congregación que. Sicaríʼ guniʼbe: «Runi asignárcabe naa ti discursu públicu cada chupa semana. Caquiiñeʼ Jiobá organización stiʼ para guni preparar naa». Yanna riʼ, cusiidiruʼ Riana cani dxandíʼ de Reinu stiʼ Dios ca binni ni riníʼ tandroy ne racalaʼdxiʼ guiziidiʼ de Jiobá.

RIGUU JIOBÁ NDAAYAʼ LAACABE

Maʼ bidii stiidxaʼ Jiobá zaguu ndaayaʼ cani runi stipa pur guni xhiiñabe (Is. 65:16). Nga runi, ora rúninu stipa gudxíʼlunu ca guendanagana ca ne gúninu jma lu xhiiñaʼ Dios la? ricaanu stale ndaayaʼ. Casi Sylviana, ni bizéʼtenu ora bizulunu tema riʼ que, para laabe la? ruluíʼ qué zanda chiguni servirbe ti lugar ra jma caquiiñeʼ tu guni predicar. ¿Xiñee biʼniʼ sentirbe zacá yaʼ? Laca laabe bisiénebe: «Cumu ñeeʼ ladu bigaʼ riʼ jma nachucu ni biaʼ 9 centímetru que ladu derechu riʼ la? nachiitaʼ rizayaʼ ne nagueenda ridxagaʼ».

Sylviana (ladu bigaʼ) ne Sylvie Ann (ladu derechu) né Doratine dxi guyuunisa.

Neca zacá, lu iza 2014 gudixhe ique Sylviana chiné Sylvie Ann, ti precursora nahuiiniruʼ de congregación stiʼ, ndaaniʼ sti guidxihuiiniʼ ni riaana 85 kilómetru de ra lidxi. Neca napa Sylviana ca guendanagana que, gunda biʼniʼ ni racalaʼdxiʼ guni maʼ xadxí. Ne laaca gucuaabe ti ndaayaʼ nabé sicarú. Laabe nabe: «Ti iza si despué de yendezaʼ lugar que, Doratine, ti gunaa nahuiiniruʼ ne maʼ napa xiiñiʼ ni bidieeʼ estudiu, guyuunisa lu asamblea de circuito».

«ZACANIÁʼ LII»

Cani ruzeeteʼ ca hermanu ni ruzuubaʼ diidxaʼ riʼ rusiidiʼ cani laanu pa gúninu stipa pur gudxíʼlunu xiixa guendanagana pur gúninu jma lu xhiiñaʼ Dios la? laapenu zadúʼyanu dxandíʼ ca diidxaʼ ni guníʼ Jiobá ra ná: «Zudieeʼ stipa lii, ya, zacaniáʼ lii» (Is. 41:10). Ndiʼ zacané para gaca amistad stinu né Jiobá jma naguidxi. Ne ora guinábanu chigacanenu né stale gana, ndaaniʼ xquídxinu o sti guidxi, racané ni laanu para chuʼnu listu para ca dxiiñaʼ espiritual ni chigúninu lu guidxilayú cubi ca. Casi ná Didier, ni maca bizéʼtenu que, «guni servirnu ti lugar ra caquiiñeʼ tu gacané naca ni ti modo galán para gaca prepararnu para ca dxi ni zeeda ca». Ribézanu chuʼ jma hermanu guinabaʼ chigacané né stale gana para gaca prepararcaʼ.

^ párrafo 4 Beeda ca hermanu riʼ de Alemania, Canadá, Estados Unidos, Francia, Guadalupe, Luxemburgo, Nueva Caledonia, Reino Unido, República Checa, Suecia ne Suiza.

^ párrafo 8 Bidxaa scuela riʼ pur Scuela para cani rucheeche stiidxaʼ Reinu. Ca ministru de tiempu completu ni cayuni servir sti guidxi ne runi cumplir ca requisitu para scuela riʼ, zanda guinábacaʼ checaʼ ni ndaaniʼ xquídxicaʼ o sti lugar ra raca ni lu idioma ni gulenecaʼ.