Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

«Qué ziuu dxi ixele de laatu»

«Qué ziuu dxi ixele de laatu»

«Ganna ca tu qué ziuu dxi ixele de laatu dede dxi iluxe guidxilayú.» (MAT. 28:20)

1. 1) Xi guca lu ejemplu ni guníʼ Jesús de trigu ne guiʼxhiʼ malu. 2) Ximodo bisiene Jesús ejemplu riʼ.

 LU TOBI de ca ejemplu ra bizeeteʼ Jesús de Reinu stiʼ Dios, guniʼbe de ti hombre ni bisaba semiá (o «trigu», TNM) lu layú stiʼ ne laaca guniʼbe beeda xhenemigu hombre que ne bidxiibaʼ baladxiʼ (o «guiʼxhiʼ malu», TNM) lade semiá que. Biniisi guiʼxhiʼ malu que jma nagueenda que trigu que, peru gudxi hombre que ca esclavu stiʼ gudiicaʼ lugar «iniisi cani tobi si» dede dxi iruugu cani. Ne ora maʼ guiasa cosecha, zadopa trigu que ne zacá gui guiʼxhiʼ malu que. De raqué maʼ bisiene Jesús xi riníʼ ejemplu riʼ (biindaʼ Mateo 13:24-30, 37-43). Guidúʼyanu xi cusiidiʼ ejemplu riʼ (biiyaʼ cuadru «Trigu ne guiʼxhiʼ malu»).

2. 1) Xi rusihuinni ni bizaaca lu layú stiʼ hombre bizeeteʼ Jesús que. 2) Xi zazíʼdinu lu tema riʼ.

2 Ni bizaaca lu layú stiʼ hombre ni bizeeteʼ Jesús que rusihuínnini ximodo ne padxí gutopa Jesús ca xpinni ni bibí, ni zeeda gaca casi trigu, lade binni guidxilayú, para guni mandarné laa lu Reinu stiʼ. Bizulú bisábabe biidxiʼ stibe lu Pentecostés stiʼ iza 33. Padxí guiluxe guiasa cosecha ca yaʼ. Ora cheʼ guiráʼ ca xpinni Cristu ni bibí guibáʼ, cani nabániruʼ lu ca últimu dxi riʼ, purtiʼ maʼ gucuaacaʼ sellu stiʼ Dios (Mat. 24:31; Apoc. 7:1-4). Cásica zanda guʼyaʼ binni guiráʼ laadu ora maʼ zuhuaa ique ti dani, ejemplu guníʼ Jesús riʼ zacaneni laanu gánnanu xi chiguizaaca lu chupa mil iza. Xi guiráʼ guníʼ Jesús de Reinu ca yaʼ. Lu ejemplu que bizeetebe de tiempu ra gusábacabe trigu, tiempu guiroobaʼ ni ne ora guiasa cosecha. Lu tema riʼ zadúʼyanu de tiempu guiasa cosecha. *

ZAPA JESÚS CA XPINNI NI BIBÍ

3. 1) Xi guca biluxe si primé siglu. 2) Xi guendarinabadiidxaʼ zeeda lu Mateo 13:28, ne tu gunabadiidxaʼ ni (biiyaʼ nota 2 ni zeeda ra biluxe tema riʼ).

3 Ra bizulú guiropa siglu, bihuinni guiʼxhiʼ malu ni guníʼ Jesús que, laacabe nga ca binni ni cadi dxandíʼ xpinni Cristu (Mat. 13:26). Lu guidapa siglu que bihuinni maʼ nuu stale binni ni na xpinni Cristu laa, ne jma stálecaʼ que cani dxandíʼ xpinni Cristu ni bibí. Guietenaláʼdxinu, lu ejemplu que gunabadiidxaʼ ca esclavu que xpixuaanacaʼ pa zanda gáxhacaʼ guiʼxhiʼ malu que (Mat. 13:28). * Xi bicábibe yaʼ.

4. 1) Xi cusihuinni ca diidxaʼ ni bicabi Jesús que. 2) Padxí nga maʼ bihuinni ca xpinni Cristu ni bibí, ni zeeda gaca casi trigu.

4 Sicaríʼ guníʼ Jesús de trigu ne de guiʼxhiʼ malu que: «Lausaana cani, zaa iniisi cani tobi si [dede] ora ma gula [trigu] ca». Ca diidxaʼ riʼ cusihuínnicani huayuu xpinni Cristu ni bibí ni zeeda gaca casi trigu lu Guidxilayú riʼ dede primé siglu que hasta nagasi. Ne nánnanu zacá ni pur ca diidxaʼ gudxi Jesús ca discípulo stiʼ: «Ganna ca tu qué ziuu dxi ixele de laatu dede dxi iluxe guidxilayú» (Mat. 28:20). Nga runi zapa Jesús ca xpinni ni bibí guiráʼ dxi dede ora guinitilú guidxilayú. Yanna, cumu nuucabe lade ca binni ni cadi dxandíʼ xpinni Cristu, cani zeeda gaca casi guiʼxhiʼ malu la? qué ganna chaahuinu tuu nga cani dxandíʼ beeda gaca casi trigu tiempu que. Peru biaʼ treinta iza ante guiasa cosecha ca bihuinni trigu que lade guiʼxhiʼ malu que. Ximodo guca nga yaʼ.

ZAZÁNIRUʼ TOBI NI GUXHELEʼ NEZA

5. Ximodo guca ni na ca diidxaʼ riguixhená guníʼ Malaquías lu primé siglu.

5 Stale iza ante guiníʼ Jesús de ejemplu stiʼ trigu ne guiʼxhiʼ malu, biquiiñeʼ Jiobá Malaquías ni riguixhená para guiníʼ caadxi cosa ni rieeteʼ lu ejemplu stiʼ Jesús. Biblia na: «“¡Laguuyaʼ! Cuseendaʼ ni rizané diidxaʼ stinneʼ, ne laabe naquiiñeʼ gusiabe neza stinneʼ. Ne málasi zeeda Señor ni dxandíʼ ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ, [Señor] ni cuyúbitu, ne [laaca zeeda] ni rizané diidxaʼ stiʼ pactu ni riechenetu. ¡Laguuyaʼ! Dxandipeʼ zeedabe”, na Jiobá Dios stiʼ stale binni nanda guiibaʼ. Ne napa xidé cuibe para gusiabe ca xiiñiʼ Leví casi rusiácabe plata; ne napa xidé gusiabe laacaʼ casi riá oro ne plata ne laacabe zeeda gácacabe para Jiobá binni ni cayuni ni jneza, zacá nga casi ñaca nudiicabe laabe ti ofrenda» (Malaquías 3:1, 3). Juan ni Riguunisa que nga beeda gaca ni guzaniruʼ ne ni bixheleʼ neza stibe (Mat. 11:10, 11). Beeda Juan lu iza 29, ne iza que nga bizulú tiempu guni juzgar Jesús guidxi Israel. Ne Jesús nga beeda gaca sti binni «ni rizané diidxaʼ stiʼ pactu». Chupa biaje bisiabe yuʼduʼ stiʼ Jerusalén. Primé biaje bíʼnibe ni dxi bizulube xhiiñabe lu Guidxilayú riʼ, ne bíʼnibe ni sti biaje dxi mayaca gátibe (Mat. 21:12, 13; Juan 2:14-17). Nga runi, zadiʼdiʼ ti tiempu dede dxi guzulú gusiabe yuʼduʼ stiʼ Dios ne ora guilúxebe.

6. 1) Padxí guca ni na ca diidxaʼ guníʼ Malaquías que sti biaje. 2) Padxí beeda guuyaʼ Jesús ximodo nuu yuʼduʼ stiʼ Dios (laaca zanda gúʼyaluʼ nota 3).

6 Padxí guca ni na ca diidxaʼ guníʼ Malaquías que sti biaje yaʼ. Lu ca iza ni gudiʼdiʼ ante de 1914, Charles Russell ne ca xcompañeru bíʼnicaʼ ti dxiiñaʼ cásica ni biʼniʼ Juan ni Riguunisa. Laacabe biindaʼ chaahuicabe ni cá lu Biblia para gánnacabe xipeʼ nga cusiidini. Bisiidiʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia riʼ xipeʼ nga riníʼ guendaguti stiʼ Cristu, bisihuínnicabe cadi dxandíʼ nuu infiernu ne bisiénecabe padxí guiluxe tiempu stiʼ ca binni ni cadi naca judíu. Peru laaca guyuu stale religión ni guníʼ zinanda Cristu. Yanna, ximodo guihuinni tuu nga cani zeeda gaca casi trigu yaʼ. Para guihuinni tu laacabe, beeda guuyaʼ Jesús ximodo nuu yuʼduʼ stiʼ Dios lu iza 1914. Dxiiñaʼ ni beeda guni Jesús que bindaani ti tiempu: dede 1914 hasta ra bizulú 1919. *

TIEMPU BISIÁ JESÚS CA XPINNI NI BIBÍ

7. Xi bidxela Jesús ora beeda guuyaʼ ximodo nuu yuʼduʼ stiʼ Dios.

7 Xi bidxela Jesús ora beeda guuyaʼ ximodo nuu yuʼduʼ stiʼ Dios. Bidxélabe ti grupu huiiniʼ de Binni Ruundaʼ Biblia ni maʼ ziné jma de treinta iza de caquiiñeʼ stipa stiʼ ne guiráʼ ni napa para gucheechecaʼ diidxaʼ. * ¡Nabé biecheʼ Jesús ne ca ángel ora bíʼyacaʼ grupu huiiniʼ ni zeeda gaca casi trigu zuhuaa dxiichicaʼ ne qué ñuniná guiʼxhiʼ malu stiʼ Binidxabaʼ que laacaʼ! Neca zacá, naquiiñeʼ «gusiabe ca xiiñiʼ Leví», o cani bibí pur espíritu santu (Mal. 3:2, 3; 1 Ped. 4:17). Xiñee yaʼ.

8. Xi bizaaca despué de 1914.

8 Ra maʼ ziluxe iza 1914, caadxi de ca Binni Ruundaʼ Biblia nabé guyuucaʼ triste purtiʼ qué ñecaʼ guibáʼ. Ne lu iza 1915 ne 1916, nabé bicaalú binni laacabe ne maʼ qué ñanda nucheechecabe diidxaʼ. Peru cadi ngue si, guti si Russell lu beeu octubre iza 1916, guyuu de laacabe ni bicaalú cani zaniruʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Iza que nuu gadxe binni lu grupu ni zaniruʼ stiʼ Watch Tower Bible and Tract Society, peru tapa de laacaʼ bicaalucaʼ para cadi gaca Rutherford binni ni zaniruʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Nabé gucaláʼdxicabe ñuudinde ca xpinni Cristu, peru lu agosto iza 1917 bireecabe de Betel... ¡zacá nga biá xquidxi Dios! Ne laaca guyuu tu maʼ qué ñuni ni na Dios purtiʼ bidxíbicaʼ binni. Peru ca Binni Ruundaʼ Biblia que bidiicaʼ lugar gusiá Jesús laacaʼ ne bichaacaʼ modo laacaʼ para chuʼcaʼ nayá nezalú Dios. Ngue runi guníʼ Jesús laacabe nga cani dxandíʼ xpinni, ni zeeda gaca casi trigu. Peru bicaanabe cani cucaalú xquidxi Dios ne ca religión ni na zinanda Cristu (Mal. 3:5; 2 Tim. 2:19). Xiruʼ bizaaca yaʼ. Para gánnanu ni la? guidúʼyanu xiruʼ guníʼ Jesús de trigu ne guiʼxhiʼ malu que.

XI ZAZAACA ORA MAʼ GUZULÚ GUIASA COSECHA

9, 10. 1) Xi zadúʼyanu de tiempu guiasa cosecha. 2) Xii nga primé cosa ni guca ora bizulú biasa cosecha.

9 Jesús guníʼ: «Dxi iruugu [trigu] que nga iluxe guidxilayú» (Mat. 13:39). Bizulú biasa cosecha que lu iza 1914. Yanna guidúʼyanu gaayuʼ cosa ni guníʼ Jesús zazaaca tiempu ca.

10 Primé: zadopa guiʼxhiʼ malu. Jesús bisiene: «Ne ora ma gula [trigu] ca, naa ma gabe cani chi chuugu [ni], utopa ca ca [guiʼxhiʼ malu] que gundiibi ca[ni]». Despué de 1914, bizulú ca ángel bitópacaʼ ca binni ni zeeda gaca casi guiʼxhiʼ malu, ne guleechucaʼ laacabe de cani dxandíʼ «xpinni Dios», o cani bibí pur espíritu santu (Mat. 13:30, 38, 41).

11. Xipeʼ nga rusihuinni tuu nga cani dxandíʼ xpinni Cristu de cani cadi dxandíʼ xpínnibe.

11 Ra zidiʼdiʼ iza de cadopa guiʼxhiʼ malu que, jma nagueenda bihuinni tuu nga ca binni ni zeeda gaca casi trigu (Apoc. 18:1, 4). Lu iza 1919 bihuinni dxíchica maʼ biaba Babilonia guidxi roʼ, purtiʼ maʼ biree cani dxandíʼ xpinni Cristu ndaaniʼ guidxi ca. Peru xipeʼ nga bisihuinni maʼ gadxé cani dxandíʼ xpinni Cristu de cani cadi dxandíʼ xpínnibe yaʼ. Purtiʼ rucheechecaʼ diidxaʼ. Cani zaniruʼ lade ca Binni Ruundaʼ Biblia bisihuínnicaʼ naquiiñeʼ gucheeche guiráʼ ca xpinni Cristu diidxaʼ. Casi folletu To Whom the Work Is Entrusted (Tuu nga cani biaanané dxiiñaʼ), ni biree lu iza 1919, guluuni gana guiráʼ ca xpinni cristu ni bibí para gucheechecaʼ diidxaʼ de yoo pur yoo. Folletu que na sicaríʼ: «Neca ruluíʼ nagana gaca dxiiñaʼ riʼ, peru xhiiñaʼ Señor ni, ne laa zudii stipa laanu para gúninu ni. Nabé risaca gúnitu dxiiñaʼ riʼ». Xi biʼniʼ cani dxandíʼ xpinni Cristu yaʼ. Revista ni runibiaʼnu casi Torre stiʼ ni rapa ni biree lu iza 1922 cuzeeteʼ jmaruʼ né stale gana bicheeche ca Binni Ruundaʼ Biblia diidxaʼ. Qué nindaa binibiáʼcabe cani dxandíʼ xpinni Cristu purtiʼ rucheechecaʼ diidxaʼ de yoo pur yoo..., ¡ne dede yanna runibiáʼcabe laacaʼ pur dxiiñaʼ riʼ!

12. Dede padxí bizulú cadopa trigu.

12 Guiropa: zadopa trigu. Gudxi Jesús ca ángel que «gutopa ca [trigu]» ne guchacaʼ ni ndaaniʼ troja (Mat. 13:30). Dede iza 1919 cadopa ca xpinni Cristu ni bibí ne caguucabe laacaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios ni nayá. Yanna xi gaca né ca xpinni Cristu ni bibí ni nabániruʼ ora guinitilú guidxilayú malu riʼ yaʼ. Ziécabe guibáʼ (Dan. 7:18, 22, 27).

13. Ximodo na Apocalipsis 18:7 cayuni sentir gunaa dxabaʼ que, o Babilonia guidxi roʼ, ra nuu ca religión ni na zinanda Cristu.

13 Guionna: zuunacaʼ ne zoyaacaʼ guidi ruaacaʼ. Xi gaca despué de gundiibi ca ángel guiráʼ guiʼxhiʼ malu que yaʼ. Guidúʼyanu xi guníʼ Jesús de ca binni ni zeeda gaca casi guiʼxhiʼ malu que: «Raqué nga guʼna ca dede go yaa ca guidi ruaa caʼ» (Mat. 13:42). Ñee cayaca ni na ca diidxaʼ riʼ yanna la? Coʼ. Ca religión ni na zinanda Cristu ni nuu yanna riʼ zeeda gácacaʼ casi ti gunaa dxabaʼ, o Babilonia guidxi roʼ, ne laa riníʼ sicaríʼ: «Rarí zuba casi reina. Cadi viuda naa, ne qué ziuu dxi acanaʼyaʼ» (Apoc. 18:7). Zacá nga laani, ca religión ni na zinanda Cristu, runi sentircaʼ nápacaʼ stale poder. Ne rúnicaʼ laacaʼ «casi [ti] reina» ni cayuni mandar guiráʼ xaíque stiʼ ca políticu. Nga runi, ca binni ni zeeda gaca casi guiʼxhiʼ malu que, cadi cayuunacaʼ yanna, sínuque ruchacaʼ bi yánnicaʼ. Peru maʼ cadi candaa zuchaa modo nuucabe.

Ca dxi riʼ ridúʼyanu tobi si nuu cani na xpinni Cristu laacaʼ ne ca políticu, peru mayaca guiluxe modo nuucabe (Biiyaʼ párrafo 13)

14. 1) Padxí nga goyaa cani cadi dxandíʼ xpinni Cristu guidi ruaa ne xiñee. 2) Xiñee jma jneza modo cayénenu Mateo 13:42 yanna né ni cá lu Salmo 112:10 (biiyaʼ nota 5 ni zeeda ra biluxe tema riʼ).

14 Ora maʼ binitilú guiráʼ ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandí lu ca dxi jma nagana, ca binni ni guyuu ndaaniʼ cani, zuyúbicaʼ paraa guilacaʼ, peru qué zadxélacaʼ nin ti lugar ra gucachilucaʼ (Luc. 23:30; Apoc. 6:15-17). Ora gudiicabe cuenta qué zanda guilácabe la? zuunacabe ne qué zadxélacabe xi gúnicabe ne zoyaacabe guidi ruaacabe. Casi guníʼ Jesús que, óraca nga guʼnaʼ «irá binni guidxilayú» (Mat. 24:30; Apoc. 1:7). *

15. Xi zazaaca guiʼxhiʼ malu ca, ne padxí gácani.

15 Guidapa: Zulaacabe guiʼxhiʼ malu lu bele. Xi zazaaca guiʼxhiʼ malu ca yaʼ. Zulaa ca ángel ni lu bele (Mat. 13:42). Nga rusihuinni zanitilúcabe. Nga runi, guiráʼ ca binni ni guyuu ndaaniʼ ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandí zanitilucaʼ ora maʼ ziluxe ca dxi jma nagana ca, nga nga Armagedón (Mal. 4:1).

16, 17. 1) Xii nga últimu cosa bizeeteʼ Jesús lu ejemplu stiʼ. 2) Xiñee nánnanu chigácaruʼ ni na ca diidxaʼ ni guninu riʼ.

16 Gaayuʼ: zuzaaniʼ cani nachaʼhuiʼ. Biluxe Jesús ca diidxaʼ riguixhená stiʼ sicaríʼ: «Ne dxi ca nga guzaani cani nachaʼhui ra runi mandar Dios, casi ruzaani gubidxa» (Mat. 13:43). Padxí ne paraa gaca ni guníʼ Jesús riʼ yaʼ. Zácani guibáʼ, cadi ndaaniʼ Guidxilayú. * Xiñee riníʼ íquenu sicaríʼ yaʼ. Guidúʼyanu chupa razón.

17 Primeru guidúʼyanu padxí gaca ni na ca diidxaʼ guníʼ Jesús riʼ: «Ne dxi ca nga guzaani cani nachaʼhui». Ora guníʼ Jesús «ne dxi ca» caniʼbe de tiempu gulaacabe guiʼxhiʼ malu que lu guí. Ne zácani ora maʼ ziluxe ca dxi jma nagana. Nga runi, laaca tiempu que nga «guzaaniʼ» dxindxi cani bibí pur espíritu santu. Guiropa, guidúʼyanu paraa chigaca ni. Jesús guníʼ zuzaaniʼ cani nachaʼhuiʼ «ra runi mandar Dios». Xi riníʼ ca diidxaʼ riʼ yaʼ. Riníʼcani zacaa guiráʼ ca xpinni Cristu ni bibí ni nuuruʼ lu Guidxilayú riʼ sellu stiʼ Dios ora guiluxe primé ndaa stiʼ ca dxi jma nagana. De racá, casi guníʼ Jesús lu ca diidxaʼ riguixhená que, zadopa cani bibí para checaʼ guibáʼ (Mat. 24:31). Racá nga guzaanicabe «ra runi mandar Dios» ne guiluxe si Armagedón, zeeda gácacabe xnovia Jesús ne zachaganácabe «Dendxu huiini que» (Apoc. 19:6-9).

XIMODO RACANÉ NI BIZÍʼDINU RIʼ LAANU

18, 19. Xiñee risaca guiénenu ejemplu stiʼ Jesús ra guniʼbe de trigu ne de guiʼxhiʼ malu que.

18 Ximodo racané ejemplu stiʼ Jesús riʼ laanu yaʼ. Racaneni laanu de chonna modo. Primé, riene chaahuinu xiñee caʼruʼ gunitilú Dios guiráʼ ca binni malu. Cucueezabe xiana stibe para ganda gutagulisaabe ne «ilaselaʼdxi be» ca binni ni zeeda gaca casi trigu (Rom. 9:22-24). * Guiropa, ruquidxi ni fe stinu. Laga zeeda dxiña dxi guinitilú ca cosa malu ca, stale nga tu zucaalú laanu «peru qué zuni ganárcabe» laanu. Biblia na: «Dxandipeʼ zucaalúcabe lii, peru qué zuni ganárcabe lii, purtiʼ: Naa nuaaniáʼ lii, na Jiobá, para gulaʼyaʼ lii» (Jeremías 1:19). Cásica huayapa Jiobá trigu ca lu ca iza maʼ gudiʼdiʼ ca, zacaca zápabe laanu, ne zaquiiñebe Jesús ne ca ángel para gúnibe ni «dede dxi iluxe guidxilayú» (Mat. 28:20).

19 Guionna, ejemplu stiʼ Jesús que racaneni laanu gánnanu tuu nga ca binni ni zeeda gaca casi trigu. Xiñee risaca nga gánnanu ni yaʼ. Purtiʼ pa nánnanu tuu nga ca xpinni Cristu ni zeeda gaca casi trigu, zanda guicábinu guendarinabadiidxaʼ biʼniʼ Jesús lu ca diidxaʼ riguixhená ni caníʼ de ca últimu dxi: «Uná nga mozo ni zanda gusaana xpixuaana laa guʼya irá xpinni ne gudii ni iquiiñe cabe yaʼ» (Mat. 24:45). Lu xhupa tema zeeda ca zacábinu ni gunabadiidxanu ca.

 

^ Párrafo 2: Para gánnaluʼ xcaadxi cosa ni bizeeteʼ Jesús lu ejemplu stiʼ, rinábadu lii gúʼndaluʼ tema ni láʼ «Zuzaaniʼ cani nachaʼhuiʼ casi ruzaaniʼ gubidxa», zeeda ni lu Torre stiʼ ni rapa 15 stiʼ marzo 2010, yaza 19 dede 21, párrafo 1 dede 9.

^ Párrafo 3: Para tiempu riʼ maʼ guti ca apóstol stiʼ Jesús. Yanna, ca xpinni Cristu ni bibí ni nabániruʼ lu Guidxilayú riʼ cadi laadícabe nga ca esclavu que, sínuque laacabe nga zeeda gácacabe casi trigu ni guníʼ Jesús. Nga runi, zanda guininu zeeda gaca ca esclavu que ca ángel ni nu guibáʼ. Despué guníʼ Jesús lu ejemplu que zutopa ca ángel guiʼxhiʼ malu que (Mat. 13:39).

^ Párrafo 6: Ndiʼ nga ti cosa nacubi cusiene xquidxi Dios. Dxiqué guníʼ íquenu beeda guuyaʼ Jesús ca xpinni ni bibí lu iza 1918.

^ Párrafo 7: Dede iza 1910 hasta 1914, ca Binni Ruundaʼ Biblia gudiizicaʼ biaʼ tapa millón de libru ne jma de chupa gayuaa millón de tratadu ne folletu.

^ Párrafo 14: Ndiʼ nga sti cosa nacubi ni cusiene xquidxi Dios de Mateo 13:42. Dxiqué bisiene ca libru ne ca revista stinu maʼ xadxí de cayuunaʼ ne cayoyaa cani cadi dxandíʼ xpinni Cristu guidi ruaacaʼ, purtiʼ «ca xpinni Dios» rusihuínnicaʼ tuu nga «xpinni binidxabaʼ» (Mat. 13:38). Peru naquiiñeʼ gánnanu «zuxhidxilaya» ca binni malu ca ora guinitilucaʼ (Sal. 112:10).

^ Párrafo 16: Daniel 12:3 na: «Cani nuu xpiaaniʼ [ca xpinni Cristu ni bibí] zuzaanicaʼ casi xpiaaniʼ dxi». Laga nuucabe lu Guidxilayú ruzaanicabe ora rucheechecabe diidxaʼ. Peru Mateo 13:43 na zuzaanicabe casi gubidxa lu Reinu stiʼ Dios ni nuu guibáʼ. Dxiqué guníʼ íquenu guiropaʼ textu ca caníʼcani de dxiiñaʼ ni nápanu ora rucheechenu diidxaʼ.

^ Párrafo 18: Biiyaʼ libru Acerquémonos a Jehová, yaza 288 ne 289.