Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Xi rihuinni ora cueecabe tuuxa ndaaniʼ xquidxi Dios

Xi rihuinni ora cueecabe tuuxa ndaaniʼ xquidxi Dios

SICARÍʼ guníʼ Julian: «Dxi bieeteʼ maʼ guleecabe baʼduʼ lugola stinneʼ ndaaniʼ xquidxi Dios biluxe ca guidxilayú para naa. Tobi si naa ne laabe ne rúnidu stale cosa juntu. Gúcabe ti hombrehuiiniʼ nabé ruzuubaʼ diidxaʼ, peru málasi bichaabe ne bizulú bíʼnibe ni cadi jneza. Guiráʼ dxi maʼ cayuunaʼ xheelaʼ ne qué ridxelaʼ xi guneʼ para gacaniáʼ laabe. Nisi rinidu xi qué ñúnidu jneza».

Xiñee rininu nadxiicabe tuuxa ora cueecabe laa ndaaniʼ xquidxi Dios pa runiná ni. Xiñee na Biblia naquiiñeʼ cueepécabe tuuxa de ndaaniʼ xquidxi Dios. Xi pur ribeecabe tuuxa de ndaaniʼ xquidxi Dios.

PORA CAQUIIÑEʼ CUEECABE TUUXA NDAANIʼ XQUIDXI DIOS

Nuu chupa razón para cueecabe ti testigu stiʼ Jiobá. Primé la? ora gúnibe xiixa ni cadi jneza, ne guiropa, qué gaca arrepentirbe.

Neca qué rinabaʼ Jiobá cadi lica guchee ca xpinni, racaláʼdxibe guibánicaʼ modo na ca ley stibe. Qué riuuláʼdxibe chuʼné tuuxa ni cadi xheelaʼ, guni adorar bidóʼ, cuanaʼ, guxhii sti binni, guuti binni ne chuʼ lu espiritismo (1 Corintios 6:9, 10; Apocalipsis 21:8).

Nanna dxíchinu jneza ca ley ni maʼ gudixhe Jiobá purtiʼ rapa cani laanu. Cadi dxandíʼ guiranu riuuláʼdxinu chuʼnu lade binni nadóʼ, lade cani runi ni jneza ne zanda gápanu confianza laa la? Pue ngapeʼ nga runi sentirnu ndaaniʼ xquidxi Dios. Ora maʼ nuunu lade ca xpinni Cristu runi sentirnu galán, purtiʼ dxi bidiʼnu laanu Jiobá bidii stiidxanu zinándanu ca ley stibe.

Yanna, xi rizaaca pa málasi guni ti xpinni Cristu xiixa cosa malu yaʼ. Dxiqué bichee caadxi xpinni Dios, peru cadi pur ngue nudxiidéchebe laacaʼ. Tobi de ca binni ca nga David. Neca guyuuné David xheelaʼ binni ne biiti gudxi profeta Natán laabe: «Jiobá zutiidilaʼdxiʼ donda stiluʼ» (2 Samuel 12:13).

Xiñee bitiidilaʼdxiʼ Jiobá stonda David yaʼ. Purtiʼ dxandipeʼ bisihuínnibe guca arrepentirbe (Salmo 32:1-5). Zacaca rizaaca yanna riʼ, pa guchee ti xpinni Cristu peru gaca arrepentir ne gusaana de guni ni cadi jneza qué ribeecabe laa ndaaniʼ xquidxi Dios (Hechos 3:19; 26:20). Peru pa qué gusihuínnibe nuube arrepentidu, ca binnigola ni nuu gacané laabe napa xidé cueecaʼ laabe de ndaaniʼ xquidxi Dios.

Neca para laanu ruluíʼ qué lica nigaʼna ca binnigola ladxidoʼcaʼ ora cueecaʼ ti xpinni Cristu ndaaniʼ xquidxi Dios, jmaruʼ si pa ridxaaganu laabe. Peru Biblia rudii caadxi razón para gudiʼnu cuenta dxandíʼ rusihuínnicabe nadxiicabe tuuxa ora gúnicabe zacá.

XIÑEE NAQUIIÑEʼ CUEECABE TUUXA NDAANIʼ XQUIDXI DIOS

Jesús guníʼ rihuinni jneza guiráʼ ni runi Dios ora rinanda ca xpínnibe cani riguíxhebe gaca (Mateo 11:19). Ngue runi, ora cueecabe tuuxa ndaaniʼ xquidxi Dios purtiʼ bichee la? jneza ni ne nuu razón para gaca ni. Guidúʼyanu chonna modo racané ni:

Rucaa ni binni guiníʼ galán de Jiobá. Cumu testigu stiʼ Jiobá laanu la? pur cani gúninu zanda gucaʼnu binni guiníʼ galán de laabe (Isaías 43:10). Ora ruzuubaʼ xiiñiʼ binni diidxaʼ riníʼ binni galán de bixhoze ne jñaa. Zacaca nga laanu, pur cani gúninu zaníʼ binni galán de Jiobá o zaniʼcaʼ mal de laabe. Ca dxi bibani Ezequiel, gunna ca binni ni nabeza gaxha de Israel xquidxi Jiobá laacabe (Ezequiel 36:19-23). Ngaca rizaaca ca dxi riʼ, stale binni nanna xpinni Jiobá laanu. Nga runi, pa gúninu ni jneza zaníʼcabe galán de laabe.

Peru pa chúʼnenu tuuxa ni cadi xheelanu zaníʼ binni mal de lá Dios. Nga runi, apóstol Pedru bidii conseju riʼ: «Ma cadi guni tu ni na ique tu casi biʼni tu dxi caʼru gunibiáʼ tu Dios. Lagaca nachaʼhui de irá ni guni tu casi nachaʼhui Dios ni uníʼ né laatu para gaca tu xpinni. Casi cá lú Xquiʼchi Dios ra na: “Lagaca nachaʼhuiʼ, purti zacá naa”» (1 Pedro 1:14-16). Ora rúninu ni jneza, rusisaca binni Jiobá, Dios ni runi adorarnu.

Yanna, ora maʼ biaa ti testigu stiʼ Jiobá guni ni cadi jneza nin qué zandaa zanna binni xi cayúnibe. Óraca, napa xidé cueecabe laa ndaaniʼ xquidxi Dios ti ganna binni napa Jiobá ti guidxi nayá ni rinanda ca ley stibe ni zeeda lu Biblia. Guzéʼtenu ti ejemplu. Ti señor guyé ndaaniʼ ti Yoo stiʼ Reinu ni nuu ndaaniʼ guidxi Suiza ne guníʼ racalaʼdxiʼ gaca testigu stiʼ Jiobá. Xiñee guniʼbe zaqué yaʼ. Purtiʼ guleecabe ti bizáʼnabe ndaaniʼ xquidxi Dios pur guyuuné ni cadi xheelaʼ ne laabe nabe zaqué nga ti religión ni cuyúbibe, ni «qué rudii lugar guni ca xpinni ni cadi jneza».

Rapa ni ca xpinni Cristu. Gudxi apóstol Pablu ca xpinni Cristu de Corinto pa guiaana tuuxa ni cuchee lade ca xpinni Cristu zándaca gucaabe laacaʼ gúnicaʼ zaqueca. Laaca bisiénebe cásica «caadxi si levadura riuʼcha biaʼ tiica cuba pan», laaca zuni xcaadxi xpinni Cristu cosa malu pa qué cueecabe tuuxa ni cuchee ládecabe. Ngue runi, gúdxibe laacaʼ: «Lacuee ni cuchee ca lade tu» (1 Corintios 5:6, 11-13).

Binni ni cuchee ni bizeeteʼ Pablu que nuuné ni cadi xheelaʼ ne maʼ qué rituilú neca nuu tu nanna xi cayuni. Ne guyuu xpinni Cristu ni guníʼ jneza ni cayúnibe (1 Corintios 5:1, 2). Pa ñaca nudiicabe lugar zaa cayuni binni que ni cadi jneza lade ca hermanu, ñándaca nicá costumbre stiʼ ca binni de Corinto laacabe purtiʼ laacaʼ riuunecaʼ binni ni cadi xheelacaʼ. Zacaca nga ca dxi stinu riʼ, pa gudiicabe lugar guni ti xpinni Cristu ni cadi jneza, zándaca gucaabe xcaadxi hermanu maʼ cadi gulábicaʼ ca ley stiʼ Dios (Eclesiastes 8:11). Pa guchee tuuxa ne qué naʼ gaca arrepentir zándaca guni yuudxuʼ fe stiʼ xcaadxi hermanu (Judas 4, 12).

Rucaa ni binni ni bichee gusaana de guni cosa malu. Jesús guníʼ de ti hombrehuiiniʼ ni zeʼ de ra lidxi ne gudxite herencia stiʼ ra guyuuné gunaa. Nabé naná modo biziidibe cadi galán ribani binni ora guixeleʼ de binnilidxi ne runi sentir nuu stubi. De raqué guyuu xpiaaniʼ hombrehuiiniʼ que ne biguetaʼ ra lidxi purtiʼ bisihuinni maʼ guca arrepentir (Lucas 15:11-24). Guizáʼ biecheʼ bixhózebe ora biʼyaʼ biguetaʼ xiiñiʼ. Ora guníʼ Jesús modo biʼniʼ sentir bixhoze hombrehuiiniʼ que racané ni laanu gánnanu modo runi sentir Jiobá. Biblia rusiene qué racalaʼdxiʼ Jiobá guinitilú ti binni ni guchee sínuque racaláʼdxibe «guchaacaʼ modo laacaʼ ne guibánirucaʼ» (Ezequiel 33:11).

Zacaca nga ca dxi stinu riʼ, cani maʼ biree de ndaaniʼ xquidxi Dios maʼ qué ridxaaga ca hermanu laacaʼ, ni zeeda gaca casi familia sticaʼ, ne pur nga zándaca gudiicaʼ cuenta maʼ guirutiʼ ridxaaga laacaʼ. Ne zuuyacaʼ pabiáʼ naná yuubaʼ ridiʼdiʼ tuuxa pur ca cosa malu ni guni. Laaca zándaca guietenaláʼdxicaʼ modo guyuucaʼ nayecheʼ dxi nácacaʼ xhamigu Jiobá ne dxi guyuucaʼ lade ca hermanu. Guiráʼ nga zanda gucaa laacaʼ gusaana de gúnicaʼ cosa malu ne guibiguétacaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá.

Para ganda gacanécabe tuuxa gaca arrepentir naquiiñeʼ gusihuínnicabe nadxiicabe laa, peru nuu tiru naquiiñeʼ cueecabe laabe de ndaaniʼ xquidxi Dios. Sicaríʼ guníʼ David: «Pa nigapa ti binni runi jneza naa la? nusihuínnibe nacháʼhuibe, ne pa niguu jnézabe naa la? ñeeda gácani casi aceite para iqueʼ» (Salmo 141:5). Quíxhenu ti ejemplu para ganda guiene chaahuinu ni caninu riʼ. Guníʼ ique cayó tuuxa gueta málasi ñaʼgaʼ ti pedasu beela yanni, qué ganda guicaa bi ne chaahuiʼ chaahuiʼ zirá stipa stiʼ. Dede qué ganda guiníʼ. Pa qué chuʼ tuuxa gacané laabe zándaca gátibe. Peru málasi beeda ti xhamígube ne gudapa déchebe dede biree ni nagáʼ yánnibe. Neca naná bidaapabe peru zacatiʼ nga bilabe. David laaca bidii xquíxepeʼ ora guluu jnézacabe laa, neca naná guca ni para laabe peru nánnabe gucané ni laabe.

Nuu tiru caquiiñepeʼ cueecabe tuuxa ni maʼ bichee ndaaniʼ xquidxi Dios. Chii iza despué de biree xiiñiʼ Julian, hombre ni maca bizéʼtenu que, ndaaniʼ xquidxi Dios bichaa modo nabani ne biguetaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Yanna maʼ naca xiiñiʼ Julian binnigola ne laa guníʼ: «Ora bireeʼ ndaaniʼ xquidxi Dios bidxaagaluáʼ guiráʼ guendanagana gupaʼ pur guiráʼ cani bineʼ. Dxandipeʼ caquiiñeʼ uguu jnézacabe naa» (Hebreos 12:7-11).

MODO ZANDA GACANENU TUUXA NI MAʼ BIREE NDAANIʼ XQUIDXI DIOS

Neca naná yuubaʼ runi sentirnu ora cueecabe tuuxa ndaaniʼ xquidxi Dios cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu maʼ biluxe guidxilayú. Guiranu zanda gacanenu ti ganda guibiguetaʼ binni biree ndaaniʼ xquidxi Dios lade ca xpinni Cristu.

Runi ca binnigola guiráʼ ni nuu lu nacaʼ para gacanecaʼ cani maʼ bichee guibiguétacaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá

Ca binnigola ca naquiiñeʼ gusihuínnicaʼ nadxiicaʼ binni ni maʼ bichee, cásica runi Jiobá, ora gábicaʼ laabe maʼ chiguireebe ndaaniʼ xquidxi Dios. peru laaca rusiénecabe laabe né diidxaʼ nadóʼ xi naquiiñeʼ gúnibe para guibiguétabe ndaaniʼ xquidxi Dios. Ne gatigá rigánnacabe ca binni ni maʼ bichee ni rusihuinni dxandíʼ racalaʼdxiʼ guchaa xquendanabani ne rusietenaláʼdxicabe laa xi zanda guni ti guibiguetaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá. *

Familia stiʼ binni ni maʼ bichee zusihuinni nadxii neza binni ridagulisaa ne ni maʼ bichee ca ora guni respetarcaʼ ni maʼ gudixhe ca binnigola. Sicaríʼ guníʼ Julian: «Qué ñuu dxi nusaana de ñannaxhieeʼ xiiñeʼ peru pur ni bíʼnibe que bixeleʼ de laabe».

Cani nuu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa laaca zanda gusihuínnicaʼ nadxiicaʼ binni ni bichee ca ne ca hermanu pa que guyúbicaʼ modo para si guníʼnecaʼ laabe (1 Corintios 5:11; 2 Juan 10, 11). Zacá zacanécabe ca binnigola gaca ni maʼ gudixhe Jiobá. Peru nuuruʼ ni zanda gúnicabe. Naquiiñeʼ gannaxhiicabe binnilidxi binni ni maʼ bichee ca ne gacanécabe laacaʼ, purtiʼ naná nuucaʼ. Cadi laadícabe nga bireecabe ndaaniʼ xquidxi Dios, nga runi cadi naquiiñeʼ guixélenu de laacabe (Romanos 12:13, 15).

Sicaríʼ guniʼruʼ Julian: «Naquiiñeʼ guiree tuuxa ndaaniʼ xquidxi Dios purtiʼ racané ni laanu guni respertanu ca ley sti Jiobá. Neca naná ni peru despué racané ni binni. Pa ñaca nudieeʼ lugar ñuni xiiñeʼ guiráʼ cosa malu que, nanna dxicheʼ qué ñuu dxi ñuube galán né Dios».

^ párrafo 24 Biiyaʼ revista La Atalaya 15 stiʼ abril iza 1991, yaza 21 dede 23.