Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee nannuʼ ni la?

Ñee nannuʼ ni la?

Ñee nannuʼ ni la?

Xiñee biquiiñeʼ ca binni ni bibani dxi gucuaa Biblia betún casi mezcla

Biblia ruzeeteʼ biquiiñeʼ ca binni ni bicuí torre de Babel que ladriú «casi guié, peru betún que biquiiñecabe ni casi mezcla» (Génesis 11:3).

Betún ca ribeecabe ni lu petróleo. Nabé biquiiñecabe ni Mesopotamia, raqué riree ni ndaaniʼ yu ne stubi ni rinana ni. Ca binni ni bibani dxi gucuá Biblia nabé binibiáʼcabe ni, purtiʼ ruquiidini. Ti libru ni cusiene de tema riʼ na: «Biáʼsipeʼ ni para gucuícabe yoo de ladriú».

Lu revista Archaeology biree ti tema ni caníʼ de ni bíʼyacabe ra yeguuyacabe ni biaana de zigurat (pirámide ni napa escalón) ni guyuu ndaaniʼ guidxi Ur (Mesopotamia). Sicaríʼ guníʼ hombre ni bicaa revista ca: «Rihuínniruʼ betún lade ca ladriú ni guyaʼquiʼ que, ne laani nga tobi de cani guleecabe lu petróleo ni biree ndaaniʼ ca bizé ni guyuu ladu gueteʼ stiʼ Irak dxiqué. Peru neca dxiqué guyuu ca binni ni nabeza ladu ca tobi si, yanna nabé ridinde ca políticu pur laani. Stale yoo ni bicuícabe dxiqué maʼ bindaacani mil de iza purtiʼ biquiiñecabe betún casi mezcla dxi guyáʼcani, ne ndaaniʼ ca neza ca gudíxhecabe ni casi pavimentu lu ca ladriú de arcilla stiʼ ca binni de Mesopotamia, ne pur laani qué ridiʼdiʼ gupa cani».

Xi guiʼchiʼ biquiiñecabe tiempu gucuá Biblia

Zándaca guinabadiidxaluʼ zacá pur ca diidxaʼ ni guníʼ apóstol Juan riʼ: «Napa ruaʼ stale ni ñabe laatu peru qué naʼya ucaa ni lu guiʼchiʼ» (2 Juan 12).

Diidxaʼ griegu chartes —ni bitiixhicabe casi «guiʼchiʼ»— caniʼni de ti guiʼchiʼ ni guca de papiro. Nácani ti yaga ni rigaa ndaaniʼ nisa ne tiixhiʼ ni ca nga riquiiñecabe para gúnicabe guiʼchiʼ ni gucaacabe lú. Ximodo bíʼnicabe ni yaʼ. Ti libru ni cusiene de tema riʼ na: «Rindádicabe guidiladi ni —ne ziuulaʼ ni biaʼ 3 metru—, rugácabe ni tira huiiniʼ ne riguixhe chaahuicabe ca tira ca chupa neza, tobi ca zuhuaa ne stobi ca nexheʼ. De racá, rucaachecabe cani né ti mazu de yaga para gácani ti yaza, ne últimu ruraacabe lú ni para gácani lisu».

Maʼ huadxela ca arqueólogo stale papiro nayooxhoʼ ndaaniʼ guidxi Egipto ne gaxha de mar Muerto. Caadxi papiro ni huadxélacabe lugar ca gucuá cani tiempu guyuu Jesús lu Guidxilayú riʼ o dede ante. Zándaca ca carta ni zeeda lu Biblia, casi cani bicaa ca apóstol, gucuá cani lu tipu guiʼchiʼ ca.

Paraa gucuaacabe imagen ni zeeda lu yaza 11

Spectrumphotofile/​photographersdirect.com

© FLPA/​David Hosking/​age fotostock