Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

MODO BIBANEʼ

Pobre laadu, peru ricu laadu nezalú Dios

Pobre laadu, peru ricu laadu nezalú Dios

Bixhozebiidaʼ ne bixhozeʼ gulézacaʼ ndaaniʼ ti yoo ni qué niluxe chaahuiʼ ndaaniʼ guidxihuiiniʼ láʼ Cotiujeni, ni nuu ladu guiaʼ de guidxi ni rábicabe Moldavia yanna. Raqué guleʼ lu beeu diciembre iza 1939. Peru ante galeʼ, guirópacabe gúcacabe testigu stiʼ Jiobá. Laaca guca jñaaʼ Testigu ora bidiibe cuenta jma nanna bixhozebiidaʼ de Biblia que cura stiʼ guidxihuiiniʼ que.

Dxi napaʼ chonna iza, yenécabe bixhozeʼ, xtiuaʼ ne bixhozebiidaʼ ti lugar ra rucaacabe binni guni dxiiñaʼ naná purtiʼ qué ninacaʼ nucheenecaʼ Dios. Bixhózesiaʼ bilá raqué. Lu iza 1947, gudiʼdiʼ si guiropa guendaridinde guca lu guidubi naca Guidxilayú, bibiguétabe ralídxidu peru maʼ biluuza dxita déchebe. Guizáʼ maʼ gucanabe peru qué nusaanabe de ñápabe fe.

GUIZÁʼ BICHAA XQUENDANABÁNIDU

Dxi napaʼ gaʼ iza biseendacabe binnilidxeʼ ne stale xpinni Cristu de Moldavia ndaaniʼ guidxi Siberia. Bidxiibacabe laadu ndaaniʼ caadxi vagón stiʼ ti tren ra rinécabe yuze 6 stiʼ julio iza 1949, guzá tren que 6,400 kilómetru sin nuzuhuaadxini ne bindaa doce dxi para yendadu Lebyazhe. Ora yendadu ra estación stiʼ tren que maʼ cabeza caadxi puliciá laadu. Gundaacabe laadu pur grupuhuiiniʼ ne biseendacabe laadu gadxé gadxé ladu. Grupu stidu biaana ndaaniʼ ti scuelahuiiniʼ ni guirutiʼ riquiiñeʼ. Nabé bidxágadu ne nabé guyuʼdu triste. Ti gunaa xpinni Cristu ni maʼ huaniisi bizulú biindaʼ huiiniʼ ti diidxaʼ riuundaʼ ni gudixhe ca Testigu dxi cayaca guiropa guendaridinde lu guidubi naca Guidxilayú. Ne nagueendaca bizulú bidúʼndanedu ni laabe ne stale gana:

«Stale xpinni Cristu guleecabe laacaʼ de xquídxicaʼ.

Yenécabe laacaʼ ladu guiaʼ ne ladu rindani Gubidxa.

Pur bíʼnicabe xhiiñaʼ Dios bininá binni laacabe ne biʼniʼ huantárcabe ora guyuucabe ra naxoo.»

Despué maʼ gunda guyuudu guendaridagulisaa guiráʼ domingu, ne guca cani biaʼ 13 kilómetru de ra nabézadu. Ca dxi riaba nanda raqué rindani 40 grado bajo cero ne nacándaruʼ rireʼdu maʼ ziuudu. Ridídidu ndaaniʼ ca neza ra nexheʼ hielu ni rindá dede ra ndaanidu. Ora chindadu ra raca ca guendaridagulisaa que jma de cincuenta binni maʼ guiʼchiʼ ndaaniʼ ti cuartuhuiiniʼ. Ne raqué ridúʼndadu chupa chonna diidxaʼ riuundaʼ, despué runi ti xpinni Cristu ti oración de guidubi ladxidóʼ ne óraque ridúʼndadu xiixa tema zeeda lu Biblia biaʼ ti hora o jma. De racá ridúʼndarudu xcaadxi diidxaʼ riuundaʼ ne ridúʼndadu xcaadxi tema ni zeeda lu Biblia. ¡Nabé biquidxi cani bínidu que fe stidu!

BIDXAAGALUDU XCAADXI GUENDANAGANA

Ra estación stiʼ tren ni nuu Dzhankoy (biaʼ lu iza 1974)

Lu iza 1960 maʼ bindaacabe ca testigu stiʼ Jiobá, ngue runi neca pobre laadu la? gunda guyaaʼ Moldavia. Raqué binebiaʼyaʼ Nina, bixhózebe ne jñaabe laaca Testigu laacaʼ ne zaqueca bixhozebiidabe ne jñaabiidabe. Qué nindaa bichaganadu ne yendézadu Siberia, raqué gule Dina lu iza 1964 ne Viktor gule lu iza 1966. Gudiʼdiʼ si chupa iza yendézadu Ucrania, raqué gulézadu ndaaniʼ ti yoohuiiniʼ ndaaniʼ guidxi ni láʼ Dzhankoy, riaana ni biaʼ 160 kilómetru de guidxi Yalta, lu península stiʼ Crimea.

Ndaaniʼ guidxi Crimea bicueezacabe dxiiñaʼ runi ca testigu stiʼ Jiobá, ne zaqueca guiráʼ ra runi mandar Unión Soviética. Peru raqué qué nucueezapécabe laadu ne qué nizanandapécabe laadu, ngue runi caadxi de ca Testigu que bisaanacaʼ de gúnicaʼ ni na Dios. Laacabe guníʼ íquecabe cumu maʼ gudíʼdicabe ra nagana dxi guyuucabe Siberia la? maʼ zanda gúnicabe dxiiñaʼ para guibánicabe jma galán.

GUCA STALE COSA GALÁN

Bidii gobiernu permisu ca Testigu para gucheechecaʼ diidxaʼ guiráʼ ra biʼniʼ mandar Unión Soviética dxiqué, 27 stiʼ marzo iza 1991. Nagueendaca biyúbicabe ca lugar ra gaca gadxe guendaridagulisaa roʼ de chupa gubidxa ndaaniʼ ca guidxi ra runi mandar Unión Soviética dxiqué. Laadu guyuudu guendaridagulisaa roʼ ni guca Odesa (Ucrania) 24 stiʼ agosto. Yendayaʼ raqué ti beeu ante para gacaniáʼ gaca chaahuiʼ ti estadiu naroʼbaʼ ra riguítecabe fútbol ra chigaca guendaridagulisaa que.

Bínidu dxiiñaʼ raqué ridxíʼ, ne stale biaje gúsidu lu ca grada stiʼ estadiu que huaxhinni. Ca gunaa bisiacaʼ parque ni nuu guidubi vuelta estadiu que, ne bitópadu biaʼ 70 tonelada guixi. Ti grupu de xpinni Cristu biyúbicaʼ ra guiaana 15,000 binni cheʼ guendaridagulisaa roʼ que. Peru málasi bidiicabe laadu ti noticia nabé triste.

Gaayuʼ gubidxa ante gaca guendaridagulisaa roʼ que, 19 stiʼ agosto, gunaazecabe Mijaíl Gorbachov presidente stiʼ Unión Soviética dxi canazabe de vacación gaxha de Yalta, ngue runi gúdxicabe laadu maʼ qué zaca diʼ guendaridagulisaa que. Ca xpinni Cristu de sti guidxi ni cheʼ guendaridagulisaa roʼ que gulídxicabe cani cayuuyaʼ gaca guendaridagulisaa roʼ que para guinabadiidxacabe laacaʼ xi guninécabe ca boletu stiʼ autobús ne stiʼ tren ni gusíʼcabe. Despué de biʼniʼ orárcabe stale gúdxicabe cani cabidxi laacabe que: «¡Cadi guizaaláʼdxitu, latáʼ!».

Qué nusaanacabe de niguixhe chaahuicabe modo gaca guendaridagulisaa roʼ que ne laaca qué nusaanacabe de ñuni orárcabe Dios. Cani yecaa guiráʼ ca xpinni Cristu ni zeeda de xcaadxi lugar stiʼ Unión Soviética, yenecaʼ laacabe ra chiguiaanacabe. Guiráʼ siadóʼ, rié cani cayuuyaʼ gaca guendaridagulisaa roʼ que ra nuu ca xaíque guidxi que, ne guiráʼ gueelaʼ ribiguétacabe riníʼcabe qué naʼ ca binni que gaca guendaridagulisaa roʼ que.

BICABI DIOS CA ORACIÓN STIDU

Jueves 22 stiʼ agosto, chupa gubidxa ante guzulú guendaridagulisaa roʼ que, bibiguetaʼ cani cayuuyaʼ gaca guendaridagulisaa que de ra nuu ca xaíque stiʼ guidxi que ne nacaʼ maʼ bidiicabe permisu laacaʼ para gaca guendaridagulisaa roʼ que. Sti dxi que, nabé biéchedu ora bidúʼndadu primé diidxaʼ riuundaʼ ne guca ti oración para bizulú guendaridagulisaa roʼ que. Ora biluxe guendaridagulisaa ni guca sábadu que, biaanarudu raqué dede huaxhinni cayuidu diidxaʼ né ca xhamígudu ni maʼ xadxí runibiaʼdu. Raqué bidxaagadu ca xpinni Cristu ni qué nusaana de ñuni ni na Dios ne ni bisihuinni napa stale fe neca gudíʼdicaʼ lu stale guendanagana.

Guendaridagulisaa roʼ ni guca Odesa (1991)

Maʼ gudiʼdiʼ jma de veintidós iza de guca guendaridagulisaa roʼ que, ne dede dxiqué nabé cadale ca xpinni Cristu. Pur nga maʼ huabí stale Yoo stiʼ Reinu ndaaniʼ guidubi naca guidxi Ucrania. Ne lu iza 1991 guyuu 25,000 ni rucheeche diidxaʼ ndaaniʼ guidxi ca ne yanna maʼ nuu jma de 150,000.

DEDE YANNA RICU LAADU NEZALÚ DIOS

Nabézaruʼ binnilidxeʼ ndaaniʼ yoohuiiniʼ ni nuu Dzhankoy, ne racá nabeza 40,000 binni. Dxi yendadu Siberia lu iza 1968 chupa chonna si familia naca Testigu raqué, peru yanna maʼ nuu xhoopaʼ neza binni ridagulisaa ndaaniʼ guidxi que.

Laaca maʼ bidale binnilidxeʼ. Nácadu tapa generación: naa ne xheelaʼ, ca xiiñidu, ca xhiágadu ne xiiñiʼ ca xhiágadu. Ne guiradu cayúnidu ni na Jiobá.