Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ximodo gulídxeluʼ xiiñiluʼ

Ximodo gulídxeluʼ xiiñiluʼ

«Cada biaje gunadiaʼgaʼ tidiʼ ti carru guizáʼ ridxibeʼ. Maʼ né ndiʼ nga guionna biaje chuʼ Jordan yoo maʼ huadxí neca maʼ gudíxhedu pora chuʼbe. Riníʼ iqueʼ: “Paraa nuube pue. Ñee gúcabe xiixa la? Ñee qué riníʼ íquebe pa nuudu xizaa la?” Guizáʼ maʼ cadxiicheʼ ora biuube.» (GEORGE)

«Dede bianda ladeʼ ora binadiaʼgaʼ bicaa dxaapahuiiniʼ stinneʼ ti ridxi. Ora biyadxiéʼ laabe, cayuunabe ne naazebe íquebe. Gudiñe bizáʼnabe ni napa tapa iza laabe.» (NICOLE)

«Sicaríʼ gudxi xiiñihuiinidu ni láʼ Natalie laadu, laabe nápabe xhoopaʼ iza: “¡Qué nibanadiáʼ aniu ca, bidxelaʼ ni!”. Ca bizalube color azul que cusihuínnicani qué gápabe donda. Nabé biuubaʼ ladxidoʼdo qué nabe guiniʼbe guláʼnabe ni, ngue runi bizuludu bíʼnadu purtiʼ nánnadu cusiguiibe.» (STEPHEN)

ÑEE huayácaluʼ cani maʼ bizéʼtenu ca la? Ora tiidiluʼ lu cani, ñee huanabadiidxaluʼ ximodo gulídxeluʼ xiiñiluʼ o pa naquiiñepeʼ guʼnuʼ ni la? Ñee malu nga gulídxeluʼ xiiñiluʼ la?

XI SIGNIFICADU STIʼ DIIDXAʼ GULIDXE

Lu Biblia, diidxaʼ gulidxe ca cadi laca laani nga diidxaʼ castigu. Jma nga riquiiñeʼ diidxaʼ ca para guiniʼni de gusiidiʼ tuuxa sti binni, guluíʼ tuuxa ximodo raca ti cosa ne uguu jneza laabe, ne diidxaʼ ca qué riniʼni guninácabe sti binni (Proverbios 4:1, 2).

Ora gulidxe binni xiiñiʼ zeeda gácani casi ora cayapa ti binni ti jardín. Ti jardineru primeru riguube listu layú ca, ruzeebe ca yagahuiiniʼ ca, ruchabe abono ñee cani, rápabe cani de ca plaga ne de ca guixi ni guindani cueʼ cani, ne gatigá runi podarbe cani para guiniisicani galán. Jardineru ca nanna xi guiráʼ naquiiñeʼ guni para gapaʼ ca yagahuiiniʼ ca ne guiniisi cani galán. Zacaca nga runi cani napa xiiñiʼ, laaca nánnacabe xi guiráʼ naquiiñeʼ gúnicabe para gusiniisicabe xiiñicabe jneza. Tobi de ca cosa ni rúnicabe nga rulídxecabe laacaʼ, ne gatigá naquiiñeʼ gúnicabe ni ti ganda uguu jnézacabe xiiñicabe dede nahuiinicaʼ ne gacanécabe laacaʼ gúnicaʼ ni jneza. Yanna, cásica ti jardineru ora chiugá ti yagahuiiniʼ, naquiiñeʼ gápabe ni stale para cadi guninabe ni, zacaca nga naquiiñeʼ guni cani napa xiiñiʼ, naquiiñeʼ gulídxecaʼ laacabe ne guendarannaxhii ne sin guninacaʼ laacabe.

Jiobá, Dios ni guníʼ xi guicá lu Biblia, maʼ bisaana ti ejemplu para cani napa xiiñiʼ. Cumu ribeendú ca xpínnibe ni galán ora rulídxebe laacaʼ la? ngue runi rannaxhiicabe ni (Proverbios 12:1). Casi ñaca rinaaze dxiichicaʼ ni ne qué rinacaʼ gundaacaʼ ni (Proverbios 4:13). Dios rulidxe 1) né guendarannaxhii, 2) maca nuu pabiáʼ ne 3) runi ni maʼ guníʼ. Pa racalaʼdxuʼ chinanda xiiñiluʼ ni gábiluʼ laa ora gulídxeluʼ laa la? biʼniʼ casi runi Jiobá ne yenanda guionnaʼ conseju riʼ.

NÉ GUENDARANNAXHII

Dios rulidxe binni né guendarannaxhii ne rúnibe ni pur nadxiibe laacaʼ. Biblia na «riguu jneza Jiobá ca binni ni nadxii, cásica runi bixhoze binni né ti xiiñiʼ ni rusiecheʼ laa» (Proverbios 3:12). Ne cadi malu diʼ Jiobá, sínuque «rilaselaʼdxiʼ ne nachaʼhuiʼ, rindaa para guidxiichi» (Éxodo 34:6). Ne qué riniʼbe xiixa para gusituibe lunu, qué riquiiñebe diidxaʼ ni guniná binni ne cadi gatigá maʼ caniʼbe mal de binni, purtiʼ zeeda gaca cani «casi [ra] runiná ti espada» (Proverbios 12:18).

BICAADIAGA LAABE

Dxandíʼ, nin ti binni ni napa xiiñiʼ qué zanda gapa paciencia biaʼ napa Dios. Ziuu ora de tantu cadxiichiluʼ zuni sentirluʼ maʼ birá paciencia stiluʼ, peru ora guizaacaluʼ nga, bietenalaʼdxiʼ pa cadxiichiluʼ guni castigarluʼ xiiñiluʼ la? qué zuni luluʼ ni gúniluʼ ne zándaca zadidisuluʼ ne lugar de ñacaneluʼ laabe laga zuchiichiluʼ laabe. Pa gúniluʼ zacá la? cadi culídxeluʼ xiiñiluʼ, sínuque cadi cayuni luluʼ ni cayúniluʼ.

Peru pa gucueezaluʼ lii ne gulídxeluʼ xiiñiluʼ né guendarannaxhii, jma zacaneluʼ laabe gúnibe ni racaláʼdxiluʼ. Guidúʼyanu ximodo bidxiilú George ne Nicole, chupa de ca binni napa xiiñiʼ bizéʼtenu primé que guendanagana gúpacaʼ.

BIʼNIʼ ORARNÉ LAABE

«Ora bedandá Jordan ra lídxidu, naa ne xheelaʼ nabé cadxiichidu, peru bicueezadu laadu ne bicaadiágadu laabe. Cumu maʼ huadxí ngue la? gúdxidu laabe sti dxi siadoʼroʼ guinidu de laani. Biʼniʼ orarnedu laabe ne yegásidu. Sti dxi que jma maʼ galán nuudu, ngue runi byuidu diidxaʼ de laani sin nidxiichidu ne zaqué gunda yendadu ndaaniʼ ladxidóʼ xiiñidu. Guniʼbe dxandíʼ bicheebe ne qué nidxiichinebe laadu pur cani bicueezadu laabe gúnibe. Galán nga bidiʼdu cuenta cadi jneza ni ribeendú binni ora cadxiichi gacalaʼdxiʼ gulidxe xiiñiʼ. Ora primeru gucaʼdiágadu la? jma jneza ni ribeendudu.» (George.)

GUNIʼNÉ LAABE

«Guizáʼ bidxiicheʼ ora biiyaʼ gudiñe xiiñeʼ bizaʼnahuiiniʼ, peru lugar de niguiñeʼ laabe purtiʼ cadxiicheʼ que la? bicueezaʼ naa ne biseendaʼ laabe chebe ndaaniʼ xcuártube laga tidiʼ xiana stinneʼ. Ora gudiʼdiʼ xiana stinneʼ que bisieneʼ laabe cadi jneza diʼ quíñebe ne guninabe bizáʼnabe. Biénebe ni gudxeʼ laabe que, purtiʼ gúdxibe bizáʼnabe gutiidilaʼdxiʼ stóndabe ne gudiidxibe laa.» (Nicole.)

Zacá nga laani, para cueenduluʼ ni galán ora gulídxeluʼ xiiñiluʼ la? naquiiñeʼ guʼnuʼ ni né guendarannaxhii, dede né ora guni castigarluʼ laabe.

MACA NUU PABIÁʼ

Riguu jneza Jiobá laanu dede biaʼ caquiiñeʼ si gúnibe ni (Jeremías 30:11; 46:28). Primeru ruuyabe xiñee runi binni xiixa, dede né cani qué rihuinni. Ximodo zanda chinanda cani napa xiiñiʼ ejemplu stibe yaʼ. Stephen, hombre ni bizéʼtenu ante que cusiene: «Nécapeʼ nabé gucanadu ne qué ñénedu xiñee bisiguii Natalie laadu, biénedu laabe pur iza nápabe ne pabiáʼ maʼ riénebe».

Robert, xheelaʼ Nicole, laaca ruuyaʼ xi guiráʼ cosa rucaa ca xiiñiʼ guni xiixa. Ora guni ca xiiñibe xiixa ni cadi jneza riníʼ íquebe: «Ñee primeruʼ biaje gúnicabe ni la? o maʼ xpiaʼpécabe ni. Ñee pur maʼ bidxágacabe la? Ñee cadi galán nuucabe la? Ñee bíʼnicabe ni purtiʼ nápacabe sti guendanagana la?».

Ti binni ni riene xiiñiʼ la? qué ruuyaʼ diʼ laacabe casi xcuidi ora maʼ huaniisicabe. Apóstol Pablu guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Dxi guca xcuidi la? unié casi riníʼ xcuidi, uníʼ ique casi riníʼ ique xcuidi» (1 Corintios 13:11). Sicaríʼ guníʼ Robert: «Ni huayacané naa para guuyaʼ ca cosa ca jneza ne cadi gacalaʼdxeʼ guneʼ chaahueʼ xiixa ora maʼ cadxiicheʼ nga guietenalaʼdxeʼ ca cosa bineʼ dxi gucaʼ xcuidi».

Laaca naquiiñeʼ gúʼyaluʼ xi zanda cuézaluʼ guni xiiñiluʼ, peru sin guchaluʼ yu lu xiixa ni gúnibe pa cadi jneza ni, ne zaqueca biʼniʼ pa cadi jneza modo riníʼ íquebe de xiixa cosa. Pa guʼyuʼ xi zanda guni xiiñiluʼ ne xi qué zanda la? zanda gulídxeluʼ laabe biaʼ nexheʼ gúniluʼ ni sin guninaluʼ laabe.

BIʼNIʼ NI MAʼ GUNIʼLUʼ

Malaquías 3:6 na: «Naa nga Jiobá; ne qué huachaadiáʼ modo naa». Ca xpinni Dios runi crecaʼ ca diidxaʼ riʼ, ne racaneni laacaʼ guni sentircaʼ cayapa Jiobá laacaʼ. Xiiñiʼ binni laaca runi sentir cayapa bixhoze laa ra guʼyaʼ gúnibe ni guniʼbe ora gulídxebe laa. Pa guchaa bixhoze binni ni guiníʼ chiguni la? rirenda xiiñicabe purtiʼ qué riene xi naquiiñeʼ guni ne xi cadi naquiiñeʼ guni.

Bietenalaʼdxiʼ, Jesús guníʼ: «Ora riníʼ tu la? lainíʼ “ya” pa huandí zuni tu ni, o pa qué zuni tu ni la? lainíʼ “coʼ”». Ca diidxaʼ riʼ laaca zanda chinanda binni cani ora maʼ cusiniisi xiiñiʼ (Mateo 5:37). Cadi guiniʼluʼ chigúniluʼ xiixa ni nánnaluʼ qué zanda gúniluʼ. Pa gábiluʼ xiiñiluʼ chiguni castigarluʼ laa pur biʼniʼ xiixa cadi jneza la? biʼniʼ ni.

Para ganda gulídxeluʼ xiiñiluʼ jneza ne gúniluʼ ni guniʼluʼ la? risaca nga güíneluʼ xheelaluʼ diidxaʼ. Robert guníʼ: «Nuu biaje reedanabaʼ ca xiiñeʼ permisu naa para gúnicaʼ xiixa ne rabeʼ laacaʼ zaa. Ni qué rábicabe naa nga maʼ gúdxicabe ni jñaacabe ne gudxi laacabe coʼ. Ora gannaʼ nga la? ruchaa ni maʼ guniéʼ que para chuʼdu tobi si lu ni guinidu». Pa gadxé gadxé modo riníʼ ique jñaa ne bixhoze binni de xiixa cosa la? jma galán guiníʼcabe xi zanda gúnicabe juntu peru güícabe diidxaʼ stúbicabe.

NAQUIIÑEʼ GULIDXE BINNI XIIÑIʼ

Pa chinándaluʼ ejemplu stiʼ Jiobá ne gulídxeluʼ xiiñiluʼ né guendarannaxhii, guʼnuʼ ni biaʼ caquiiñebe ne guʼnuʼ ni guiniʼluʼ la? zabeendube ni galán. Modo gusihuínniluʼ nadxiiluʼ laabe ne ra guluiʼluʼ laabe modo gúnibe ca cosa ca zacaneluʼ laabe gúnibe ni jneza ora maʼ guiniisibe, zaziidibe gúnibe xhiiñabe jneza ne uguubiaʼbe cani gúnibe. Maca ruzeeteʼ Biblia zacá ni né ca diidxaʼ riʼ: «Bisiidiʼ xiiñiluʼ neza ra naquiiñeʼ saʼ; neca guióʼxhobe qué zareechube de neza ca» (Proverbios 22:6).