1–3. a) De ce se afla în primejdie casa lui Abigail? b) Ce vom învăţa despre această femeie deosebită?

ABIGAIL citea groaza în ochii tânărului. Şi nu e de mirare că acesta era înspăimântat, căci îi pândea o mare primejdie. Spre ei se îndreptau în jur de 400 de războinici, hotărâţi să-i omoare pe toţi bărbaţii din casa lui Nabal, soţul lui Abigail. Dar ce se întâmplase?

² Totul începuse din cauza lui Nabal. Se purtase aspru şi vorbise urât, aşa cum îi era obiceiul. De data aceasta însă, cel pe care-l jignise nu era un om oarecare. Era comandantul unor viteji încercaţi în luptă, care-l îndrăgeau şi-i erau loiali. Unul dintre tinerii lucrători ai lui Nabal, probabil un păstor, a fugit să-i dea de ştire lui Abigail, nădăjduind că ea va găsi o cale să-i scape de nenorocire. Dar ce putea face o singură femeie în faţa unei armate întregi?

³ Să vedem mai întâi ce spune Biblia despre această femeie deosebită. Cine era ea? Cum s-a ajuns în această situaţie disperată? Şi ce putem învăţa din exemplul de credinţă al lui Abigail?

4. Ce fel de om era Nabal?

⁴ Abigail şi Nabal nu se potriveau deloc. Ea era o soţie foarte bună, în timp ce el era un soţ cum nu se putea mai rău. E adevărat, Nabal avea mulţi bani, motiv pentru care se credea foarte important. Însă cum era privit de ceilalţi? Cu greu am putea găsi alt personaj biblic descris în culori atât de întunecate! Însuşi numele lui înseamnă „nebun“ sau „prost“. Să fi fost acesta numele pe care i l-au dat părinţii când a venit pe lume? Să fi fost o poreclă sub care a ajuns să fie cunoscut? Oricare ar fi adevărul, el merita acest  nume. Nabal era „aspru şi se purta rău“. Violent şi beţiv, era temut de mulţi şi iubit de puţini (1 Sam. 25:2, 3, 17, 21, 25).

5, 6. a) Care erau calităţile cele mai atrăgătoare ale lui Abigail? b) De ce s-a căsătorit Abigail cu un om atât de netrebnic?

⁵ Cât de diferită era Abigail de Nabal! Numele ei înseamnă „Tatăl meu s-a înveselit“. Mulţi taţi sunt mândri să aibă o fiică frumoasă, însă un tată înţelept este şi mai fericit dacă ea are frumuseţe lăuntrică. De cele mai multe ori, oamenii înzestraţi cu frumuseţe fizică nu simt nevoia de a dobândi calităţi precum priceperea, înţelepciunea, curajul sau credinţa. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Abigail. Biblia o laudă atât pentru priceperea, cât şi pentru frumuseţea ei. (Citeşte 1 Samuel 25:3.)

⁶ Unii s-ar putea întreba de ce o tânără atât de înţeleaptă s-a căsătorit cu un netrebnic. Să ne amintim că, în timpurile biblice, multe căsătorii erau aranjate. Iar dacă nu erau aranjate, consimţământul părinţilor era totuşi foarte important. Este posibil ca părinţii lui Abigail, impresionaţi de situaţia materială şi de poziţia socială a lui Nabal ori împinşi de sărăcie, să fi încurajat sau chiar să fi aranjat o astfel de căsătorie. Oricum ar fi stat lucrurile, banii nu făceau din Nabal un soţ bun.

7. a) Ce nu ar trebui să facă părinţii dacă doresc să-şi ajute copiii să aibă un punct de vedere corect referitor la căsătorie? b) Ce era hotărâtă Abigail să facă?

⁷ Părinţii înţelepţi îşi ajută copiii să aibă un punct de vedere corect referitor la căsătorie. Ei nu-i îndeamnă să se căsătorească pentru bani şi nu-i presează să aibă un prieten sau o prietenă când sunt prea tineri ca să-şi asume rolurile şi responsabilităţile unui adult (1 Cor. 7:36). Însă pentru Abigail, era prea târziu să se mai gândească la toate acestea. Dintr-un motiv sau altul, ea era căsătorită cu Nabal şi era hotărâtă să facă faţă cât mai bine grelei sale încercări.

8. Pe cine a insultat Nabal şi de ce a fost aceasta o dovadă de nesăbuinţă?

⁸ Prin ceea ce a făcut, Nabal i-a îngreunat lui Abigail şi mai mult situaţia. Cel pe care îl insultase era chiar fidelul David. Iehova îl alesese pe el rege în locul lui Saul, trimiţându-l pe profetul Samuel să-l ungă (1 Sam. 16:1, 2, 11–13). Ros de invidie, regele Saul căuta să-l omoare pe David. Iată de ce acesta se ascundea în pustiu împreună cu 600 de luptători loiali.

9, 10. a) Cu ce greutăţi se confruntau David şi oamenii lui? b) De ce ar fi trebuit Nabal să fie recunoscător pentru ceea ce făcuseră David şi vitejii lui? (Vezi şi nota de subsol de la paragraful 10.)

⁹ Nabal locuia în Maon, dar lucra şi probabil deţinea pământuri  în Carmel, aflat în apropiere. * Aceste oraşe erau mărginite de coline cu păşuni mănoase, bune pentru creşterea oilor. Acolo păşteau şi cele 3 000 de oi ale lui Nabal. Însă de jur împrejur, ţinutul era arid. La sud se afla vastul pustiu Paran, iar la est, drumul către Marea Sărată (Marea Moartă) te purta prin întinderi sterpe, cu râpe şi peşteri. În aceste locuri, David şi oamenii lui se luptau să supravieţuiască. Îndurau multe greutăţi şi abia îşi găseau hrana, fiind, fără îndoială, nevoiţi să vâneze. Deseori îi întâlneau pe tinerii ce lucrau ca păstori pentru Nabal.

¹⁰ Cum s-au purtat vitejii lui David cu păstorii acestui om înstărit? Le-ar fi fost uşor ca din când în când să fure din turma lui. Dar n-au făcut aşa! Dimpotrivă, au fost ca un zid protector în jurul păstorilor şi al turmelor lui Nabal. (Citeşte 1 Samuel 25:15, 16.) Păstorii şi turmele lor erau expuşi la multe primejdii. Puteau fi atacaţi de animale sălbatice, dar şi de bande de tâlhari străini, întrucât graniţa sudică a Israelului era foarte aproape. *

11, 12. a) Cum a dat David dovadă de tact şi de respect când i s-a adresat lui Nabal prin mesageri? b) De ce a fost greşit modul în care a răspuns Nabal la mesajul lui David?

¹¹ Cu siguranţă, era nespus de greu să hrăneşti atâţia soldaţi în pustiu. Aşa se face că, într-o zi, David a trimis zece mesageri la Nabal, cerându-i ajutor. El a ales cu înţelepciune momentul: tunsul oilor, prilej de sărbătoare, când oamenii aveau mână largă şi dădeau ospeţe. De asemenea, David a fost politicos, alegându-şi cu grijă vorbele. El chiar s-a numit ‘fiul tău, David’, probabil în semn de respect pentru vârsta lui Nabal. Cum a reacţionat acesta? (1 Sam. 25:5–8)

¹² Nabal s-a înfuriat peste măsură. Tânărul menţionat la începutul capitolului i-a spus lui Abigail că Nabal „a ţipat la [oamenii lui David] şi i-a certat“. Acest om avar a început să se plângă în auzul tuturor. Cum să-şi sacrifice el preţioasele provizii — carnea tăiată, pâinea şi apa — pentru alţii? Nabal l-a batjocorit pe David ca şi cum ar fi fost un nimeni, o slugă fugită de la stăpân. Cât de mult trebuie să fi semănat gândirea lui Nabal cu a lui Saul, care îl ura pe David! Nici Saul, nici Nabal nu gândeau ca Iehova. Dumnezeu îl iubea pe David. În ochii săi, el nu era un sclav răzvrătit, ci viitorul rege al Israelului (1 Sam. 25:10, 11, 14).

13. a) Cum a reacţionat iniţial David la insultele lui Nabal? b) Ce înţelegem din principiul consemnat în Iacov 1:20 referitor la reacţia lui David?

 ¹³ Când mesagerii săi i-au transmis vorbele grele ale lui Nabal, David s-a mâniat cumplit. „Să-şi încingă fiecare sabia!“, a poruncit el. S-a înarmat şi a pornit la atac cu 400 de oameni, jurând să-i nimicească pe toţi bărbaţii din casa lui Nabal (1 Sam. 25:12, 13, 21, 22). Furia lui David era întemeiată, dar felul în care voia să şi-o arate era greşit. Biblia spune: „Mânia omului nu înfăptuieşte dreptatea lui Dumnezeu“ (Iac. 1:20). Însă cum îşi putea salva Abigail casa?

14. a) Care a fost primul pas făcut de Abigail pentru a îndrepta răul cauzat de Nabal? b) Ce lecţie putem desprinde din contrastul care exista între Nabal şi Abigail? (Vezi şi nota de subsol.)

¹⁴ Într-un anumit sens, Abigail făcuse deja primul pas pentru a îndrepta situaţia. Spre deosebire de soţul ei, ea a fost dispusă să asculte. Referitor la faptul de a-i aduce lui Nabal la cunoştinţă pericolul ce-i pândea, tânărul slujitor i-a zis lui Abigail: „Este atât de netrebnic, că nu se poate vorbi cu el“ (1 Sam. 25:17). * Din nefericire, Nabal se credea prea important şi nu asculta de nimeni. Mulţi oameni de azi sunt la fel de aroganţi. Însă tânărul ştia că Abigail nu era ca soţul ei, motiv pentru care a şi venit să-i vorbească despre această problemă.

15, 16. a) Cum a demonstrat Abigail că era asemenea soţiei capabile descrise în cartea Proverbele? b) De ce, prin modul ei de acţiune, Abigail nu a nesocotit autoritatea soţului?

¹⁵ Fără să stea prea mult pe gânduri, Abigail a trecut la fapte. Biblia spune: „Atunci Abigail s-a grăbit“. De trei ori în această relatare citim despre ea că s-a grăbit. A pregătit un dar generos pentru David şi oamenii lui, oferindu-le, printre altele, pâine, vin, carne de oaie, cereale prăjite, turte de stafide şi de smochine. Evident, ea ştia ce avea în gospodărie şi se achita bine de responsabilităţile sale, asemenea soţiei capabile descrise mai târziu în cartea Proverbele (Prov. 31:10–31). Şi-a trimis slujitorii înainte cu alimentele, venind în urma lor singură. „Dar nu i-a spus nimic soţului ei, Nabal“ (1 Sam. 25:18, 19).

 ¹⁶ A nesocotit Abigail autoritatea soţului? Nu. Să nu uităm că Nabal s-a purtat rău cu un slujitor uns al lui Iehova, punând astfel în pericol viaţa multor oameni nevinovaţi din casa lui! Dacă Abigail n-ar fi făcut nimic, oare n-ar fi fost şi ea părtaşă la fapta soţului ei? În acest caz, ea a trebuit să pună supunerea faţă de Dumnezeu mai presus de supunerea faţă de soţul ei.

17, 18. Ce a făcut Abigail când l-a întâlnit pe David, ce cuvinte i-a adresat şi de ce au avut ele efect asupra lui?

¹⁷ Ajungând în faţa lui David şi a războinicilor săi, Abigail s-a grăbit să coboare de pe măgar şi s-a prosternat cu umilinţă înaintea lui David (1 Sam. 25:20, 23). Deschizându-şi inima, l-a implorat cu fervoare să se îndure de soţul şi de casa ei. De ce l-au mişcat pe David cuvintele sale?

¹⁸ Abigail a luat asupra ei vina pentru greşeala lui Nabal şi l-a rugat pe David s-o ierte. A recunoscut că soţul ei era nebun, aşa cum o sugera şi numele acestuia, dându-i, probabil, de înţeles lui David că ar fi fost sub demnitatea lui să pedepsească un asemenea om. Abigail şi-a exprimat încrederea în David, reprezentantul lui Dumnezeu, fiind sigură că el purta „războaiele lui Iehova“. Din cuvintele ei mai reiese că ştia de promisiunea lui Iehova de a-l face rege, deoarece a spus: „Iehova . . . te va numi conducător al lui Israel“. Mai mult, ea l-a îndemnat pe David să nu-şi atragă vină de sânge sau să nu facă ceva ce mai târziu ar fi putut deveni pentru el „prilej de clătinare“, referindu-se, probabil, la mustrările de conştiinţă. (Citeşte 1 Samuel 25:24–31.) Ce cuvinte frumoase şi sensibile!

19. Cum a reacţionat David la cuvintele lui Abigail şi pentru ce a lăudat-o?

¹⁹ Cum a reacţionat David? A primit darul lui Abigail, spunându-i: „Binecuvântat să fie Iehova, Dumnezeul lui Israel, care te-a trimis astăzi înaintea mea! Binecuvântată să fie chibzuinţa ta şi binecuvântată să fii tu, care m-ai oprit astăzi să-mi atrag vină de sânge“. David a lăudat-o pentru că a dat dovadă de curaj şi s-a grăbit să-i vină înainte. A recunoscut că datorită ei nu şi-a atras vină de sânge. „Urcă în pace la casa ta“, i-a zis el, adăugând cu umilinţă: „Am ascultat de glasul tău“ (1 Sam. 25:32–35).

20, 21. a) De ce este de apreciat că Abigail s-a întors la soţul ei? b) Cum a dat dovadă Abigail de pricepere şi curaj când a ales momentul pentru a vorbi cu Nabal?

²⁰ După ce s-a despărţit de David, Abigail trebuie să se fi gândit la cele petrecute. Cu siguranţă, ea a observat contrastul izbitor dintre acest om bun şi fidel şi Nabal, tiranul cu care era căsătorită.  Dar n-a zăbovit cu gândul la asta. Iată ce citim: „Mai târziu, Abigail a ajuns la Nabal“. Da, Abigail s-a întors la soţul ei, hotărâtă, ca întotdeauna, să-şi îndeplinească rolul de soţie cât mai bine. Trebuia să-i zică de darul oferit lui David şi oamenilor lui. Nabal avea dreptul să ştie ce făcuse. Mai trebuia să-i spună — până nu afla de la alţii, ceea ce ar fi fost şi mai ruşinos — de pericolul pe care ea îl preîntâmpinase. Dar nu-i putea vorbi în acel moment. Nabal benchetuise regeşte şi era beat mort (1 Sam. 25:36).

²¹ Dovedind şi de această dată pricepere şi curaj, Abigail a aşteptat până-n zori. Atunci Nabal, treaz din beţie, ar fi fost suficient de lucid ca s-o înţeleagă, dar probabil şi mult mai periculos, dat fiind temperamentul lui. Totuşi, Abigail i-a istorisit cele întâmplate. Se aştepta neîndoielnic la o izbucnire de mânie, dacă nu chiar la violenţă. Spre surprinderea ei, Nabal nici măcar nu s-a mişcat; a rămas neclintit (1 Sam. 25:37).

22. Ce s-a întâmplat cu Nabal şi ce reiese din această relatare privitor la formele de violenţă şi de abuz din sânul familiei?

²² Ce s-a întâmplat? „I-a murit inima în el şi el însuşi s-a făcut ca o piatră.“ Este posibil ca Nabal să fi suferit un atac cerebral. Aproximativ zece zile mai târziu, el şi-a găsit sfârşitul, şi nu neapărat din cauza unei probleme de sănătate. Relatarea biblică spune: „Iehova l-a lovit pe Nabal şi el a murit“ (1 Sam. 25:38). Prin judecata dreaptă a lui Dumnezeu, căsnicia de coşmar a lui Abigail s-a încheiat. Deşi azi Iehova nu intervine în mod miraculos ca să-i pedepsească pe astfel de oameni, această relatare arată clar că el vede absolut orice formă de violenţă şi de abuz din sânul familiei. La timpul stabilit, Dumnezeu va face dreptate. (Citeşte Luca 8:17.)

23. De ce altă binecuvântare a avut parte Abigail şi cum a demonstrat ea că perspectiva de a deveni soţia lui David nu a schimbat-o?

²³ Iehova nu doar a eliberat-o pe Abigail dintr-o căsnicie nefericită. Dumnezeu mai avea o binecuvântare pentru ea. Auzind de moartea lui Nabal, David şi-a trimis mesagerii la Abigail pentru a o cere în căsătorie. „Iată că sclava ta este ca o servitoare care spală picioarele slujitorilor domnului meu“, a răspuns Abigail. Evident, perspectiva de a deveni soţia lui David nu a schimbat-o cu nimic. Ea chiar s-a oferit să fie o servitoare a slujitorilor lui! Apoi citim  că s-a ridicat repede, pregătindu-se să meargă la viitorul ei soţ (1 Sam. 25:39–42).

24. Cu ce greutăţi s-a confruntat Abigail după ce s-a căsătorit cu David şi cum era privită de soţul ei şi de Dumnezeu?

²⁴ Să nu ne aşteptăm însă la un final ca-n poveşti. Viaţa lui Abigail alături de David nu avea să fie întotdeauna uşoară. David era deja căsătorit cu Ahinoam şi, cu toate că Iehova permitea poligamia, o astfel de căsătorie era o adevărată încercare pentru închinătoarele fidele ale lui Iehova. În plus, David nu era încă rege; mai avea de îndurat multe necazuri şi greutăţi până să ajungă să-i slujească lui Iehova în această calitate. Totuşi, Abigail l-a sprijinit pe David şi, după un timp, i-a dăruit un fiu. Însoţindu-l pe drumul vieţii, Abigail s-a simţit preţuită şi ocrotită. Odată, el chiar a salvat-o din mâna unor răpitori! (1 Sam. 30:1–19) Astfel, David l-a imitat pe Iehova Dumnezeu, care le iubeşte şi le preţuieşte pe femeile fidele, curajoase şi pricepute.