Pielea — un „zid de cetate“

În vechime, locuitorii cetăţilor construiau ziduri de apărare pentru a-i împiedica pe invadatori să intre în cetate. Zidul avea dublu rol: pe de o parte era barieră în calea duşmanilor, iar pe de alta servea drept metereze de pe care luptătorii îşi puteau apăra cetatea. Corpul omenesc este înzestrat şi el cu „un zid de apărare“, şi anume pielea. Cum vă protejează ea de intruşi?

Suprafaţa pielii este acoperită de bacterii şi de microorganisme, iar unele dintre ele pot cauza infecţii şi boli. Pielea nu este doar o barieră pasivă. Se pare că ea reuşeşte să ţină la distanţă invadatorii producând proteine antimicrobiene, sau peptide, care au rol de apărători. Unele dintre ele sunt mereu la datorie. Altele se prezintă la ordin doar când pielea e vătămată.

Primele două tipuri de peptide antimicrobiene care s-au descoperit, defensinele şi catelicidinele, acţionează când sunt chemate în ajutor. Aceste peptide sunt secretate de nişte celule aflate în epidermă, numai în caz de răniri şi de inflamaţii. Ele distrug invadatorii perforându-le membranele celulelor.

În 2001, o echipă de cercetători de la Universitatea din Tübingen (Germania) a descoperit un alt tip de proteine antimicrobiene, numite dermicidine, care sunt mereu active. Spre deosebire de celelalte două tipuri, dermicidinele sunt produse de glandele sudoripare în pielea sănătoasă. Deşi nu se cunoaşte modul în care funcţionează aceste proteine, se ştie că transpiraţia ajută la prevenirea bolilor şi de aceea oamenii care se spală în mod excesiv sunt mai predispuşi la infecţii ale pielii şi la eczeme.

Asemenea zidului unei cetăţi antice, pielea este o barieră în lupta cu invadatorii. Cu siguranţă, vă simţiţi şi voi îndemnaţi să spuneţi asemenea psalmistului: „Cât de multe sunt lucrările Tale, DOAMNE! Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune“. — Psalmul 104:24.