Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TAUTURU NO TE UTUAFARE | NO TE METUA

E nafea ia tauaparau e ta oe tamarii?

E nafea ia tauaparau e ta oe tamarii?

TE FIFI

A tamarii ai, e parau mai oia i te mau mea atoa, a taurearea ˈi râ, eita faahou ïa. Ia tamata oe i te aparau atu, mea potopoto ta ˈna mau pahonoraa aore ra e imi oia i te ravea e tupu ai te tatamaˈiraa.

E nehenehe oe e haapii i te paraparau i ta oe tamarii. Na mua râ, e hiˈo anaˈe e piti tumu e riro ai paha te reira ei fifi. a

TE TUMU

Te hinaaro ia rahi atu â te tiamâraa. Mai te taata e hiˈo noa e haapii i te riro mai ei taata faahoro pereoo, e titauhia ia haapiipii te taurearea e nafea oia e riro ai ei taata feruriraa paari. E hinaaro iho â te tahi mau taurearea ia rahi atu â to ratou tiamâraa. I te tahi aˈe pae, aita te mau metua e horoa roa ra i te tiamâraa. E faatupu te reira i te peapea i rotopu i te metua e te taurearea. Te parau ra Brad, 16 matahiti: “Te tamata nei to ˈu mau metua i te faatere i te mau tuhaa atoa o to ˈu oraraa.” b “Ia ore raua e horoa mai i to ˈu tiamâraa, ia tiahia to ˈu 18 matahiti, e ume au!”

Taa-ê-raa o te manaˈo. Mea ohie te manaˈo o te tamarii apî. No ratou mea tano aore ra mea hape te tahi mea. No te taurearea râ, te taa ra ratou i te fifi o te tahi tuhaa o te oraraa. A paari ai ratou, e tauturu te reira ia ratou ia faataa i te mea maitai i te mea ino. Ei hiˈoraa: No te faataa i te mea tano, e na ô te tamarii apî: ‘Ua horoa mai mama hoê afa momona na ˈu e hoê afa momona na to ˈu teina.’ No ˈna, mea tia tera opereraa. No te mau taurearea râ, e ere mai tera roa. I te tahi taime, e manaˈo ratou e e ere te mea tia i te mea tano, e te mea tano ra e ere ïa i te mea tia. E haapii te taurearea e nafea ia faaruru i te fifi e ia rave i ta ˈna iho mau faaotiraa. Eaha râ te fifi? Eita to ˈna manaˈo e tu e to to ˈna metua.

E NAFEA?

Ia nehenehe, a paraparau ma te au. A haafaufaa i te mau taime e nehenehe ai e na reira. Ei hiˈoraa, ua itea ia vetahi metua e mea ohie aˈe no te feia apî ia paraparau a rave ai ratou i te ohipa aore ra a tere ai na nia i te pereoo tei pihaiiho anaˈe te hoê o raua ia ratou eiaha râ i te taime mârôraa.—Faaueraa tumu: Deuteronomi 6:6, 7.

Eiaha ia rahi te parau. Eiaha e faariro i tera mau taime ei tatamaˈiraa hau ore. A faaite râ i te manaˈo . . . ua oti anaˈe, a mamû. E “faaroo” te taurearea i te rahiraa o te poroi i muri aˈe, a vai ai o ˈna anaˈe e a feruri ai oia i ta outou parau. A vaiiho i te taime no ˈna.—Faaueraa tumu: Maseli 1:1-4.

A faaroo e a faaau ohie atu. A faaroo maitai atu, eiaha e tâpû i te parau, ia nehenehe oe e ite i te hohonuraa o te fifi. Ia pahono oe, a faatano i te parau. Ia etaeta roa oe, e imi ta oe tamarii i te hororaa. Te parau ra te buka Staying Connected to Your Teenager: “E tupu te reira mai te peu e e piti huru oraraa to te tamarii. E parau o ˈna i ta te metua e hinaaro e faaroo, e rave râ o ˈna mai ta ˈna e hinaaro aita anaˈe te mau metua i pihaiiho ia ˈna.”—Faaueraa tumu: Philipi 4:5.

Eiaha e riri vave. Te parau ra te taurearea vahine ra o Kari: “Aita anaˈe to mâua manaˈo e tu, e riri hanoa to ˈu mama. E inoino vau e e riro oioi te tauaparauraa ei aimârôraa.” Mai tera anaˈe te tupuraa, a faaite i ta oe tamarii e te tâuˈa ra oe ia ˈna. Ei hiˈoraa, eiaha e parau atu: “E ere te reira i te mea fifi roa!” a na ô atu râ, “Te ite ra vau e te peapea ra oe.”—Faaueraa tumu: Maseli 10:19.

Ia nehenehe, a aratai, eiaha e haavî. E titauhia ia mataro ta oe tamarii i te faaohipa i to ˈna feruriraa. No reira, ia fifihia o ˈna, eiaha e faaoti no ˈna. Ia tauaparau orua no tera fifi, a vaiiho ia ˈna ia imi i te mau ravea no te tatara i te reira. I muri aˈe, a parau atu: “O te tahi noa mau ravea tera. A rave i te taime no te feruri â e i muri aˈe, e nehenehe tâua e aparau faahou no nia i ta oe faaotiraa e te tumu i na reira ˈi oe.”—Faaueraa tumu: Hebera 5:14.

a Noa ˈtu e i roto i teie tumu parau no te taurearea tane te parau, e tano atoa tera mau faaueraa tumu no te taurearea vahine.

b Ua tauihia te iˈoa.