Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TAUTURU NO TE UTUAFARE | NO TE METUA

Ia tano te faatureraa i to tamarii taurearea, e nafea?

Ia tano te faatureraa i to tamarii taurearea, e nafea?

TE FIFI

Ia parau mai to tamarii taurearea e mea etaeta roa oe, e na ô paha oe, ‘Ia faatia vau i to ˈna hinaaro ma te tuu i te hiti i ta ˈu mau faatureraa, e fifihia o ˈna!’

E nehenehe ta oe e horoa i te mau faatureraa e tano i ta oe tamarii taurearea. Na mua râ, ia ite oe no te aha mau na, i te tahi taime, eita o ˈna e farii i te reira. a

TE TUMU

Tei matauhia i te parau: Ua tae anaˈe i tera matahiti, e patoi iho â te tamarii atoa i te mau faatureraa.

Te tupuraa mau: Ia tano te mau faatureraa e ia tauaparau na metua e te taurearea, e haapao atu paha ïa oia.

Noa ˈtu e no te tahi atu tumu te taurearea e faaroo ore ai, e mea tia ia ara na metua eiaha ia etaeta roa ta raua mau faatureraa. Ia tano atoa te reira i te matahiti o te tamarii. A feruri na i tei parauhia i muri nei.

  • Mea etaeta roa. Eaha te tupu ia ore na metua e ani i te manaˈo o te tamarii hou a horoa ˈi i te mau faatureraa? No ˈna, e au ra e te taamuhia ra o ˈna i nia i te parahiraa. Eita oia e taa e te paruruhia ra o ˈna. Ia ore te metua e ite atu, o ta raua i opani o ta ˈna ïa e rave.

  • Aita e tano faahou i to ˈna matahiti. Ei tamariirii, e navai ia na ô, ‘Faaroo noa i tei parauhia ˈtu.’ Ei taurearea râ, e hinaaro oia e ite i te tumu mau o te tahi faatureraa. E mea tano iho â! A muri aˈe, na ˈna iho e faatere ia ˈna e e rave i ta ˈna mau faaotiraa faufaa. A haapii atu ïa i te na reira noa ˈtu e tei roto noâ o ˈna i to orua fare.

E nafea râ ia riri noa to tamarii taurearea no ta oe mau faatureraa?

E NAFEA?

Noa ˈtu e eita oia e parau mai, e hinaaro iho â te taurearea ia faaitehia ˈtu to ˈna mau otia. No reira, a horoa i te mau faatureraa e a faataa ˈtu i te tumu. Ia au i te tahi buka: “E haerea maitai to te taurearea ia taa ia ˈna to ˈna mau otia e ia haapao maitai atu na metua.” Ia faatia-hanoa-hia râ to ˈna hinaaro, e manaˈo oia e aita o ˈna e tâuˈahia ra. Te faahopearaa, e faaroo ore ïa o ˈna.—Faaueraa Bibilia: Maseli 29:15.

E nafea ia ore ia etaeta roa? A vaiiho i te taurearea ia faaite mai i to ˈna manaˈo no nia i te mau faatureraa a te utuafare. Ei hiˈoraa, ia ani o ˈna ia tauihia te hora e hoˈi mai ai, a faaroo eaha ta ˈna e parau mai. Ia tâuˈahia to ˈna manaˈo, e auraro te taurearea i ta oe faaotiraa noa ˈtu e eita o ˈna e mauruuru.—Faaueraa Bibilia: Iakobo 1:19.

A haamanaˈo: Ia titau atu te taurearea ia rahi atu â to ˈna tiamâraa, e pinepine eita te metua e farii. No reira, hou a rave ai i te tahi faaotiraa a feruri maite i to ˈna mau hinaaro. E nehenehe anei ta oe e tiaturi atu? Ia au i te mau tupuraa, e titauhia anei ia taui i te faatureraa? Mai te peu e e, a na reira ïa.—Faaueraa Bibilia: Genese 19:17-22.

I te hoê â taime, a faaite ia ˈna i ta oe e haapeapea ra. E haapii ïa o ˈna ia haapao i to vetahi ê manaˈo eiaha râ to ˈna anaˈe.—Faaueraa Bibilia: Korinetia 1, 10:24.

I te pae hopea, a rave i te faaotiraa e a faataa ˈtu i te tumu. Noa ˈtu e e ere tera ta ˈna i manaˈo, e oaoa oia i te mea e ua faaroo to ˈna na metua i ta ˈna i parau. A haamanaˈo e a taurearea ˈi te faaineine ra o ˈna i te riro ei taata paari. Ma te horoa i te mau faatureraa tano e ma te tauaparau e ta oe tamarii e riro ai oia ei taata paari maitai.—Faaueraa Bibilia: Maseli 22:6.

a E tano te mau faaueraa o teie tumu parau i te taurearea tamaroa e tamahine.