Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU MATAMUA

E nafea ia rohirohi oe no te rahi o te ohipa?

E nafea ia rohirohi oe no te rahi o te ohipa?

UA ROHIROHI roa Anil. Ua farii oia i te tahi ohipa apî no te mea e tiaraa e e moni rahi aˈe tei pûpûhia ˈtu. Tei te ohipa noa râ oia i te maororaa po, oia atoa i te mau hopea hebedoma. I te tahi taime, ua hau atu i te 80 hora ta ˈna e rave i te hebedoma. Ua na ô oia, “ua pue noa te ohipa e tei nia i to ˈu tua te mau faaotiraa rahi. Ua feruri au, eaha ta ˈu i rave! e ua na ô atoa ia faaea noa vau mai tera, e pohe au!” E rohirohi hanoa Anil.

No ta ratou ohipa, e rohirohi roa ino vetahi. E ere râ te paruparu o te tino no ta ratou ohipa i te mau mahana atoa, mea taa ê hoi te reira. E rohirohi tamau râ te taata i roto i tera tupuraa, e hepohepo roa e e taiâ noa atoa. Mea ohie no teie feia i te ore e haapao maitai i ta ratou ohipa, i te ore e anaanatae faahou i te reira a iti roa ˈtu ai i te oti ia ratou i te rave. Ua faaite atoa te mau hiˈopoaraa, no tera hohoˈa rohirohi vetahi e ahoaho e e maˈihia ˈi.

Eaha te tumu o tera rohirohi? E pinepine no te rahi o te ohipa. No te tapihooraa, e titau vetahi paoti ia rave i te hora hau ma te ore e aufau-maitai-hia i te tahi taime. E tamau noa atoa vetahi i te rave i te ohipa tei titauhia maoti te mau ravea apî noa ˈtu tei te fare ratou. E rohirohi atoa te tahi atu no to ratou taiâ i te ere i te ohipa, i te ore e faatiahia ia faanaho i te ohipa mai ta ratou e hinaaro aore ra i te haafaufaa-ore-hia i te raveraa ohipa. E tupu atoa te reira ia ore e taa-maitai-hia te mau ohipa ru aore ra ia peapea ratou e te mau hoa rave ohipa.

I te tahi taime, na te taata iho i imi i tera rohirohi. No te mea ua hinaaro ratou i te tahi toroa taa maitai e te moni avaˈe rahi aˈe, ua manaˈo vetahi e farii hoê ohipa aore ra hau atu. No te rahi paha o te mau hopoia i horoahia ˈtu, ua rohirohi roa ino ratou.

Mai te peu e ua rohirohi roa oe no te rahi o te ohipa, e nafea? E manaˈo paha oe e eita to oe tupuraa e nehenehe e taui. A hiˈopoa na râ i na manaˈo e maha i muri nei o te tauturu ia faaiti i to rohirohi. E ite paha oe i te tahi mau ravea ta oe i ore i manaˈo aˈenei.

1. A FERURI EAHA TE MEA FAUFAA AˈE NO OE.

Eaha te mea faufaa roa ˈˈe no oe? E rave rahi te pahono e hinaaro ratou e haafaufaa na mua roa i te utuafare e to ratou ea. Ia rohirohi râ oe no te rahi o te ohipa, tera te ino na mua.

Ma te ite i te mea faufaa aˈe no oe, e tauturu atu te reira ia rave i te mau faaotiraa fifi roa e te mau tauiraa e titauhia. E haamata paha oe i te rohirohi no ta oe ohipa. Peneiaˈe, e manaˈo oe, ‘te hinaaro ra vau i te moni, eita ta ˈu e nehenehe e taui i te ohipa aore ra e faaiti i ta ˈu mau hora.’ E hinaaro te taata atoa i te reira, eaha râ te mea faufaa aˈe no oe?

A haapao maitai eiaha e vaiiho na vera ma e parau atu eaha te haafaufaa. Mea taa ê hoi te manaˈo o to paoti i to oe. E faaoti paha vetahi mea faufaa aˈe ta ratou ohipa, e ere râ te auraa e mea tia ia na reira atoa oe.

ARATAIRAA BIBILIA: “RAHI NOA IHO HOI TA TE TAATA NEI TAOˈA, E ERE HOI TEI TAUA TAOˈA NA ˈNA RA TO ˈNA ORA.”—LUKA 12:15

2. A MAURUURU I TE MEA ITI.

Ia iti mai te ahoaho e ia rahi to taime no te mea faufaa mau, e feruri paha oe e nehenehe anei to paoti e faaiti i te mau hora ohipa aore ra i te titauhia ia oe ia rave. Aita anaˈe, e faaoti paha oe e taui roa i te ohipa. Noa ˈtu eaha ta oe e maiti, e titauhia ia rave i te mau tauiraa ia au i te moni e noaa mai. E nehenehe râ ta oe e na reira e peneiaˈe, e ere i te mea fifi roa mai ta oe i manaˈo.

Te turaihia nei te taata i roto e rave rahi fenua ia manaˈo e e oaoa mau ratou ua rahi anaˈe te moni aore ra te taoˈa. E haavare râ! E nehenehe hoi te feia e mauruuru i te mea iti e fanaˈo i te tiamâraa rahi aˈe e te oaoa mau. Na mua ˈˈe râ, e mea titauhia ia faaiti i ta oe mau haamâuˈaraa e ia tarani i te moni. A tamata i te faaiti aore ra i te faaore roa i te mau tarahu. A tauaparau e to utuafare no te mau tauiraa e tia ia rave e a ani ia turu ia oe.

ARATAIRAA BIBILIA: “E MAA TA TATOU, E TE AHU, IA MAURUURU TATOU I TE REIRA.”—TIMOTEO 1, 6:8

3. EIAHA E FARII NOA I TE OHIPA E TITAUHIA ˈTU.

Ua rahi roa anaˈe te ohipa aore ra e fifi ê te vai ra i te raveraa ohipa, a aparau i to paoti. Ia nehenehe, a horoa i te tahi mau ravea eiaha noa râ no to oe maitai, no to paoti atoa râ. A haapapu i to oe hinaaro e rave maitai i te ohipa e a faataa i ta oe i ineine i te rave. Tera râ, ia papu atoa ia ˈna i ta oe e ore e nehenehe e rave.

A vai ineine noa e a faaite i te manaˈo tano. Ia hinaaro oe ia iti ta oe ohipa, eiaha e maere ia faaiti atoa to paoti i ta oe moni avaˈe. A feruri i teie nei â eaha te rave e te pahono ia haamǎtaˈu atu oia i te vaiiho ia oe. Eiaha e tiai ia ere oe i te ohipa no te imi i te tahi atu.

Noa ˈtu e ua farii oe e to paoti i te tahi parau faaauraa, e nehenehe ta oe ohipa e rahi faahou mai i muri aˈe. Eaha te tauturu atu ia haapapu i to manaˈo? A haapao noa i ta orua parau faaauraa e a rave i ta oe tuhaa. E nehenehe ïa oe e titau i to paoti ia rave atoa i ta ˈna, oia atoa ia horoa i te faito ohipa e au i te parau faaauraa.

ARATAIRAA BIBILIA: “IA RIRO RÂ TA OUTOU OIA EI OIA, E TA OUTOU AITA EI AITA.”—MATAIO 5:37

4. A FAATAA I TE TAIME NO TE TAMǍRÛ IA OE.

Aita paha oe e faaruru ra i te fifi rahi i te ohipa, te vai noa ra râ te mau haapeapearaa, te huru au ore o te taata e te tupuraa fifi. A faataa ïa i te taime no te tamǎrû ia oe e no te faaanaanatae ma te tano. A haamanaˈo e eita e titauhia ia aufau rahi no te faaanaanatae e to utuafare.

Ia faarue oe i te vahi raveraa ohipa, a rave i te ohipa ê e a farerei i te tahi atu mau hoa. Eiaha e haafaufaa ia oe no to oe noa toroa e te rahi o te ohipa ta oe e rave ra. No te aha? Te faaite ra te tahi buka Te moni aore ra te ora (Beretane): “Mea faufaa aˈe oe i te ohipa ta oe e rave ia noaa mai te moni.” Mai te peu e te manaˈo ra oe mea faufaa oe no te toroa noa aore ra no te ohipa ta oe e rave ra, mea fifi roa ia vaiiho i te ohipa i to ˈna parahiraa e ia haafaufaa i to oraraa na mua.

ARATAIRAA BIBILIA: “E MAITAI RAHI TE RIMA HOÊ IA Î I TE MAA MA TE HAU, I NA RIMA ATOA E PITI IA Î, MA TE PEAPEA E TE AMU I TE MATAˈI.”—KOHELETA 4:6

E nehenehe anei oe e rave i te mau tauiraa e titauhia no te faaiti i to rohirohi? E. Ua na reira Anil tei faahitihia i te haamataraa o teie tumu parau. Te na ô ra oia: “Ua taniuniu vau i te paoti o ta ˈu ohipa na mua ˈˈe e ua ani e hinaaro anei oia e rave faahou ia ˈu e ua farii oia. Ua haama râ vau i te farerei faahou i te mau hoa rave ohipa. Ua parau atu hoi au e e taui au i te toroa no te tahi ohipa aufau-maitai-aˈe-hia. I teie nei, ua iti mai ta ˈu moni avaˈe, aita râ vau e haapeapea faahou e ua rahi aˈe to ˈu taime no te utuafare e no te tahi atu mau ohipa faufaa mau.”