Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua ite anei oe?

Ua ite anei oe?

Ua horoa anei Iesu i te faahohoˈaraa no nia i te “fanauˈa urî” no te faaino i te taata?

Tii no Heleni aore ra no Roma o te tahi tamarii e ta ˈna fanauˈa urî (no te matahiti 100 e tae atu 101 hou te Mesia)

I te tahi mahana, ua haere Iesu i rapae i te mau otia fenua o Iseraela e tae atura i Suria, te tahi oire faaterehia e to Roma. I reira, ua farerei te hoê vahine Heleni ia ˈna no te ani i te tauturu. Ua horoa Iesu i te tahi faahohoˈaraa i roto i ta ˈna pahonoraa. Ua faahohoˈa oia i te feia e ere i te ati Iuda i te mau “fanauˈa urî.” I raro aˈe i te ture a Mose, e animara viivii te urî. (Levitiko 11:27) Ua faahiti anei râ Iesu i tera parau no te faaino i tera vahine Heleni e te feia e ere i te ati Iuda?

Aita roa ˈtu. Mai ta ˈna i faataa i ta ˈna mau pǐpǐ, ua hinaaro noa Iesu e faaite o te mau ati Iuda ta ˈna e tia ia tauturu na mua. No reira oia i horoa ˈi i te faahohoˈaraa ma te na ô i te vahine Heleni: “E ere mea maitai ia rave i te faraoa a te mau tamarii, a horoa ˈtu ai na te mau fanauˈa urî.” (Mataio 15:21-26; Mareko 7:26) Pinepine te mau Heleni e te feia no Roma i te faaamu i te urî i to ratou fare e te vaiiho i te mau tamarii ia hauti na muri i tera animara. No reira, a faahiti ai Iesu i ta ˈna faahohoˈaraa, o te aupuru a te fatu animara i ta ˈna “fanauˈa urî” te hiti mai i roto i te feruriraa. Tera ta te vahine Heleni i taa i ta Iesu mau parau e ua na ô atura oia ia ˈna: “Oia mau e te Fatu, e amu atoa râ te mau fanauˈa urî i te mau huˈahuˈa faraoa e topa mai nia mai i te amuraa maa a to ratou fatu.” Ua haapopou Iesu i te vahine no to ˈna faaroo e ua faaora ˈtura oia i ta ˈna tamahine.—Mataio 15:27, 28.

Ua tano anei te aposetolo Paulo i te parauraa ia faanuu i to ratou tere?

Hohoˈa o te tahi pahi rahi taraihia i roto i te ofai (no te matahiti 1 e tae atu 100 i muri aˈe i te Mesia)

Ua faaruru te pahi e afai ra ia Paulo i Italia i te mataˈi puai mau. I te tapaeraa ratou i te tahi oire, ua parau te aposetolo mea maitai aˈe ia faanuu i to ratou tere. (Ohipa 27:9-12) Ua tano anei o ˈna i te horoa i tera aˈoraa?

Ua ite maitai te feia faatere pahi o tera tau mea atâta ia tere na te miti Mediteranea i te tau toˈetoˈe. Mai te 15 no Novema e tae atu i te 15 no Mati, e opanihia te mau pahi ia tere. Tera râ, no te avaˈe Tetepa aore ra Atopa te tere o Paulo e faahitihia ra. I roto i te tahi buka papaihia e te taata no Roma o Végèce (no te mau matahiti 400), ua horoa oia i te tahi mau faataaraa no nia i te tere na te miti Mediteranea. Teie ta ˈna i papai: “E tano maitai te tahi mau avaˈe no te tere, te tahi atu mau avaˈe mea atâta e te toea [o te matahiti] eita roa ˈtu ïa e nehenehe.” (Epitome of Military Science) Ua parau Végèce aita e fifi ia tupu te tere mai te 27 no Me e tae atu i te 14 no Tetepa. Mai te 15 râ no Tetepa e haere atu i te 11 no Novema, na reira atoa mai te 11 no Mati e tae atu i te 26 no Me, e mea atâta roa ïa. Eita e ore ua ite atoa Paulo i te reira, i tere pinepine na hoi o ˈna na nia i te pahi. Hoê â atoa no te pairati e te fatu pahi, aita râ raua i tâuˈa i ta Paulo aˈoraa. I te pae hopea, ua iri te pahi e ua parari roa.—Ohipa 27:13-44.