Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU MATAMUA | TE MAU MELAHI, MEA MAU ANEI RATOU? MEA FAUFAA ANEI IA ITE?

E tauturu te mau melahi ia oe

E tauturu te mau melahi ia oe

Mea anaanatae roa na te mau melahi haapao maitai ia ite i ta te taata e rave ra i nia i te fenua nei. Te haa maite atoa ra ratou ia tupu te hinaaro o Iehova. A hiˈo na te huru o te mau melahi i te poieteraa te Atua i te fenua. Te na ôhia ra, ua “fatu . . . te mau fetia poipoi [oia hoi te mau melahi] i te himene, e ua pii noa te mau tamarii atoa a te Atua i te oaoa.” (Ioba 38:4, 7) I te roaraa o te tau, ua hinaaro noa te mau melahi “e taa” i te mau parau tohu o te faaite i te tupu i mua nei i nia i te fenua.—Petero 1, 1:11, 12.

Te faaite ra te Bibilia, ua paruru te mau melahi i te tahi taime i te feia e haamori i te Atua ia tupu to ˈNa hinaaro. (Salamo 34:7) Teie te tahi mau hiˈoraa:

  • I to Iehova haamouraa i na oire iino o Sodoma e Gomora, ua tauturu te mau melahi i te taata parau-tia ra o Lota e to ˈna utuafare ia horo ê.—Genese 19:1, 15-26.

  • I te huriraahia na taurearea Hebera e toru i roto i te umu auahi ura i Babulonia, na te Atua i “tono mai i tana melahi e ua faaora i to ˈna pue tavini.”—Daniela 3:19-28.

  • Ua faaea te taata parau-tia ra o Daniela hoê po taatoa i roto i te tahi apoo e liona o tei pohe i te poia to roto. Ua faataa oia i muri aˈe eaha te tumu i ora ˈi o ˈna, “ua tono mai tau Atua i tana melahi, e ua opani oia i te vaha o te mau liona.”—Daniela 6:16, 22.

Ua tauturu te mau melahi i te mau tavini taiva ore e rave rahi taime

UA TURU TE MAU MELAHI I TE MAU KERISETIANO MATAMUA

I te tahi taime, e tuhaa faufaa ta te mau melahi i rave no te tauturu i te mau Kerisetiano matamua. Ua titauhia ia na reira ratou no te faatupu i te opuaraa a Iehova. Teie te tahi mau hiˈoraa:

  • Ua tatara te tahi melahi i te mau uputa o te fare tapearaa e ua aratai atura i te mau aposetolo i rapaeau ia tamau ratou i te poro i roto i te hiero.—Ohipa 5:17-21.

  • Ua faaue te tahi melahi ia Philipa ia haere i te purumu i te medebara e aratai i Gaza na Ierusalema mai e ia poro i te tahi taata no Etiopia o tei haere e haamori i te Atua i Ierusalema.—Ohipa 8:26-33.

  • I muri aˈe, ua tae i te taime ta te Atua i faaoti ia riro atoa te feia e ere i te ati Iuda ei Kerisetiano. Na roto i te tahi orama, ua parau te hoê melahi i te raatira faehau Roma o Korenelio ia tii e ia afai mai i ǒ ˈna i te aposetolo Petero.—Ohipa 10:3-5.

  • I te tapearaahia te aposetolo Petero i te fare auri, ua fa ˈtu te tahi melahi e ua aratai ia ˈna i rapaeau mai.—Ohipa 12:1-11.

TA TE MAU MELAHI E RAVE NO TE TAUTURU IA OE

Aita e haapapuraa e te faaohipa nei te Atua i te mau melahi no te tauturu i te taata mai tei faaitehia i roto i te Bibilia. No to tatou nei râ tau, ua na ô Iesu: “E porohia te parau apî oaoa o te Faatereraa arii e ati aˈe te fenua ia ite te mau nunaa atoa, i reira ïa te hopea e tae mai ai.” (Mataio 24:14) Ua ite anei oe te rave nei te mau pǐpǐ a Iesu i tera ohipa i raro aˈe i te aratairaa a te mau melahi?

Te turu ra te mau melahi i te ohipa pororaa o te parau apî oaoa na te ao nei

Te faaite ra te buka Apokalupo e haa maite te mau melahi no te tauturu i te taata i nia i te fenua ia haapii no nia i te Atua ra o Iehova e ta ˈna opuaraa no te huitaata. Ua papai te aposetolo Ioane: “Ite atura vau i te tahi atu melahi e rere ra na te reva, e e parau apî oaoa e te mure ore ta ˈna no te faaite atu i te feia e parahi ra i te fenua, i te mau nunaa e opu e reo atoa. Te parau ra oia ma te reo puai: ‘A mǎtaˈu i te Atua e a faahanahana ia ˈna, no te mea ua tae mai te hora o ta ˈna haavaraa. No reira, a haamori i te Atua tei hamani i te raˈi e te fenua e te miti e te mau pape pihaa.’” (Apokalupo 14:6, 7) Mea rahi te mau ohipa o te tupu ra i teie tau o te haapapu e te turu ra te mau melahi i te ohipa pororaa o te Faatereraa arii na te ao. Hau atu â, ia tatarahapa tei rave i te hara e ia hoˈi oia ia Iehova, “e oaoa te mau melahi a te Atua.”—Luka 15:10.

Eaha te tupu ia oti te ohipa pororaa? E turu te mau melahi, “te mau nuu o te raˈi,” i te Arii o te mau arii o Iesu Mesia i roto i ta ˈna aroraa i “te tamaˈi o te mahana rahi o te Atua Mana hope.” (Apokalupo 16:14-16; 19:14-16) E faatupu te mau melahi puai i te haavaraa a te Atua a hopoi ai Iesu i te faautuaraa i nia i “te feia aita e auraro ra i te parau apî oaoa no nia i to tatou Fatu ra o Iesu.”—Tesalonia 2, 1:7, 8.

Eiaha râ e haapeapea, te hinaaro ra te mau melahi e tauturu ia oe. Te imi maite ra ratou i te maitai o te feia e hinaaro e tavini i te Atua. E ua faaohipa pinepine Iehova ia ratou no te faaitoito e no te paruru i ta ˈna mau tavini haapao maitai i nia i te fenua.—Hebera 1:14.

Na tatou tataitahi atura ïa e faaoti. E farii anei tatou i te faaroo e te auraro i te parau apî oaoa o te porohia ra na te ao? E oaoa roa te mau Ite no Iehova o to oe oire i te faaite eaha te tia ia rave no te fanaˈo i te tauturu î i te here a te mau melahi puai a te Atua.