Eaha to roto?

Tapura tumu parau

UIRAA A TE FEIA TAIO

Eaha te vahi ino i roto i te oroa Noela?

Eaha te vahi ino i roto i te oroa Noela?

Ua faariro-noa-hia te Noela ei oroa Kerisetiano no te faahanahana i te fanauraa o Iesu. E uiui râ paha tatou mea nafea e rave rahi peu o tera oroa i riro ai ei mea faufaa aˈe i te fanauraa o Iesu.

Te tahi tumu, te aai o te Papa Noela. Tera taata oaoa e te umiumi uouo, te paparia uteute e to ˈna ahu ura. I 1931, ua faaohipa te tahi taiete hamani inu i te pae apatoerau o Marite ia ˈna ei hohoˈa faatianiani tano maitai no te Noela. Mai 1950 atu, ua tamata vetahi taata no Beresilia i te mono ia ˈna i te Papa ruau Initia, te tahi taata o te hoê aai tumu no ǒ. Eaha tei tupu i muri aˈe? O Papa Noela tei upootia. Ia au i te taata haapii Carlos Fantinati, “ua re atoa [oia] i nia i te tamaiti Iesu e ua riro ei tapao fariihia e te taatoaraa no te oroa o te 25 no Titema.” Tera noa anei mau aai te fifi? No te ite, e hoˈi anaˈe i te tau o te mau Kerisetiano matamua.

Te parauhia ra i roto i te Encyclopedia Britannica, “mai te senekele matamua e tae atu i te piti, ua tupu te patoiraa a hinaarohia ˈi ia haamau te oroa fanauraa o te feia i hamani-ino-hia no to ratou faaroo, aore ra te mea faufaa roa ˈtu â, to Iesu.” No te aha? No te mau Kerisetiano, na te mau nunaa e haamori e rave rau atua tera peu e e tia ia patoi-roa-hia. Aita hoi te mahana fanauraa o Iesu i faaitehia i roto i te Bibilia.

I te senekele maha i muri aˈe i te Mesia, ua haamau te Etaretia Katolika i te oroa Noela noa ˈtu te patoiraa etaeta a te mau Kerisetiano matamua. Ia rahi atu â to ratou mana, ua tamata te mau tia haapaoraa i te faaore i te peu a to Roma e ta ratou mau oroa no te faahanahana i te mahana i te tau toetoe. I te mau matahiti atoa, mai te 17 no Titema e tae atu te mahana matamua no Tenuare, te parau ra Penne Restad i roto i ta ˈna buka Te Noela i Marite (Beretane), “e faatupu to Roma i te mau oroa, te mau hautiraa, faaanaanataeraa, poroteraa e te tahi atu mau oroa no te faahanahana i to ratou mau atua.” I te 25 no Titema, e faatupu atoa ratou i te oroa o te faraa mai o te atua o te Mahana. Ua turai mǎrû noa te mau tia haapaoraa e rave rahi taata no Roma ia mono i te reira i te oroa fanauraa o Iesu. Te parau ra Gerry Bowler i roto i ta ˈna buka no nia i te Papa Noela, “e nehenehe noâ [to Roma] e faatupu i tera mau oroa . . . Ua farii ïa ratou i te mau oroa apî ma te ore e taui i ta ratou mau peu.”

Te vahi ino mau o te Noela, nohea te raveraahia mai tera oroa. Te faahiti ra Stephen Nissenbaum i roto ta ˈna buka, “e oroa [te Noela] o tei faatupuhia e te feia e haamori e rave rau atua e tei paraihia i te tahi vaniti Kerisetiano.” (The Battle for Christmas) Te faaino ra ïa te Noela i te Atua e ta ˈna Tamaiti, Iesu Mesia. E nehenehe anei e parau e ere i te mea ino? Te na ô ra te Bibilia: “Eaha to te parau-tia auraa i te parau-tia ore? e eaha to te maramarama auraa i te pouri?” (Korinetia 2, 6:14) Mai te tupuraa o te hoê tumu raau fefe, ua riro te Noela ei oroa hape mau o te “ore ïa e titiaifaro.”—Koheleta 1:15.