Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Haapiiraa hape 4: E Toru tahi te Atua

Haapiiraa hape 4: E Toru tahi te Atua

Haapiiraa hape 4: E Toru tahi te Atua

Nohea mai teie haapiiraa? “E nehenehe e manaˈohia ma te feaa ore e no te hopea o te senekele 4 te haapiiraa feruri-noa-hia o te Toru tahi. E nehenehe e parau e e parau mau tera . . . Aita te faahitiraa ‘hoê Atua i roto e toru taata’ i haamau-papu-hia, e aita atoa hoi i ô roa i roto i te oraraa Kerisetiano e ta ˈna faaiteraa faaroo, hou te hopea o te senekele 4.”—New Catholic Encyclopedia (1967), buka 14, api 299.

“Ua tupu te Apooraa no Nicée i te 20 no Me matahiti 325. Na Constantin iho i peretiteni e i aratai i te mau aparauraa, e na ˈna i faaau . . . i te tatararaa rahi e faataa ra i te taairaa o te Mesia i te Atua i roto i te irava faaroo i faaotihia e te apooraa, ‘hoê â iho e te Metua.’ . . . No to ratou mǎtaˈu i te emepera, ua tuurima aˈera te mau epikopo, maoti râ e piti anaˈe, i teie irava faaroo, noa ˈtu e aita te rahiraa i farii i te reira.”—Encyclopædia Britannica (1970), buka 6, api 386.

Ta te Bibilia e haapii ra: “I aera râ oia i te Varua-Maitai; e a hio tamau ai i nia i te rai, ite atura i te hanahana o te Atua, e ia Iesu i te tiaraa i te rima atau o te Atua. Ua naô ihora oia: Inaha, te ite nei au i te rai i te veveteraa hia, e i te Tamaiti a te taata i te tiaraa i te rima atau o te Atua.”—Ohipa 7:55, V.C.J.S.

Eaha te auraa o teie orama? Î i te puai ohipa a te Atua, ua ite Setephano ia Iesu “i te tiaraa i te rima atau o te Atua.” Papu maitai ïa e aita Iesu i riro faahou mai ei Atua i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ei mea ora varua taa ê râ. I roto i teie faatiaraa, aita e faahitiraa o te toru o te taata i pihai iho i te Atua. Noa ˈtu te mau tamataraa e imi i te mau irava e turu ra i te haapiiraa o te Toru tahi, teie ta te perepitero Dominicain ra o Marie-Émile Boismard i papai i roto i ta ˈna buka À l’aube du christianisme—La naissance des dogmes: “Aita roa e faahitiraa o te hoê Atua i roto e toru taata i roto i te Faufaa Apî.”

Te haapiiraa ta Constantin i paturu, no te tapea ïa i te mau umeumeraa i roto i te Ekalesia o te senekele 4. Ua faatupu râ te reira i te tahi atu uiraa: O Maria anei, te vahine i fanau ia Iesu, “te Metua vahine o te Atua”?

A hiˈo i teie mau irava: Mataio 26:39; Ioane 14:28; Korinetia 1, 15:27, 28; Kolosa 1:15, 16

TUPURAA MAU:

No te hopea o te senekele 4 te haapiiraa feruri-noa-hia o te Toru tahi

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 7]

Museo Bardini, Florence