Eaha to roto?

Tapura tumu parau

No nia i te oraraa utuafare

No nia i te oraraa utuafare

Ta Iesu e haapii maira

No nia i te oraraa utuafare

E nafea ia hiˈo i te faaipoiporaa e oaoa ˈi te utuafare?

E taairaa moˈa te faaipoiporaa. I to Iesu uiraahia e faatiahia anei ia faataa, ua pahono oia: “Aita outou i taio e o tei hamani i te taata i te matamua ra, i hamani ïa i te tane hoê e te vahine hoê, e ua na ô aˈera, E faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine a ati atu ai i tana vahine; e riro hoi raua ei hoê? E teie nei, e ere atura raua i te toopiti, hoê râ. E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu. . . . O te haapae noa i ta ˈna vahine, e ere i to te faaturi, a faaipoipo ai i te tahi, ua faaturi ïa.” (Mataio 19:4-6, 9) Ia pee te hoê tane e ta ˈna vahine i ta Iesu aˈoraa e ia ati maite raua ia raua, e faaea hau ïa te utuafare taatoa ma te oaoa.

No te aha te utuafare e oaoa ˈi ia here ratou i te Atua?

Ua parau Iesu: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, . . . e ma to manaˈo atoa. O te ture matamua teie e te hau i te rahi.” Eaha te piti o te ture rahi? Ua na ô Iesu: “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu [mai te feia piri roa ˈˈe ia oe, to oe utuafare], mai to aroha ia oe iho na.” (Mataio 22:37-39) Te ravea e oaoa ˈi te utuafare, o te faatupuraa ïa i te taairaa maitai e te Atua. No to tatou here ia ˈna e here ai tatou te tahi i te tahi.

E nafea te tane e ta ˈna vahine e faaoaoa ˈi ia raua?

E faaoaoa te tane i ta ˈna vahine ia pee raua i to Iesu hiˈoraa. Ua haapae oia ia ˈna iho no to ˈna here i ta ˈna vahine taipe, te ekalesia, aore ra amuiraa. (Ephesia 5:25) Ua na ô Iesu: “Aita . . . te Tamaiti a te taata nei i haere mai ia tavinihia to ˈna, ei tavini râ.” (Mataio 20:28) E ere roa Iesu i te mea haavî aore ra etaeta i nia i te feia ta ˈna e aupuru ra. Ua faaora, aore ra tamahanahana, râ oia ia ratou. (Mataio 11:28) Ia faaohipa ïa te tane i to ˈna mana faatere ma te au no te maitai o to ˈna utuafare taatoa.

E faufaa-atoa-hia te vahine faaipoipo i te hiˈoraa o Iesu. Te na ô ra te Bibilia: “To te Mesia ra upoo, o te Atua ïa.” Oia atoa: “To te vahine ra upoo, o te tane ïa.” (Korinetia 1, 11:3) Aita Iesu i manaˈo e ia auraro oia i te Atua, te faahaehaahia ra ïa oia. Mea faatura roa oia i to ˈna Metua. Ua parau oia: “Aore . . . au i faaea i te rave i te mea e mauruuru ai oia.” (Ioane 8:29) E oaoa rahi to ˈna utuafare ia auraro te hoê vahine i te tiaraa upoo o ta ˈna tane ma te here e ma te faatura i te Atua.

Eaha ta te metua e haapii mai i to Iesu manaˈo i te tamarii?

Ua horoa Iesu i te taime no te tamarii e ua tâuˈa i to ratou manaˈo e huru aau. Te na ô ra Bibilia: “Ua parau atura . . . Iesu ia ratou, e haere mai ia ˈna ra, e ua na ô atura, E tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai na ia ˈu nei.” (Luka 18:15, 16) I te hoê taime, ua faahapa te taata i te tahi mau tamarii o tei faaite i to ratou faaroo ia Iesu. Ua haapopou râ Iesu i tera mau tamarii ma te pahono atu: “Aitâ outou i taio, Ua noaa ia oe te haamaitai no roto i te vaha o te tamarii rii e te aiû rii?”—Mataio 21:15, 16.

Eaha ta te tamarii e haapii mai ia Iesu?

E hiˈoraa maitai roa o Iesu no te tamarii. Ua haapao oia i te mau mea pae varua. I te 12raa o to ˈna matahiti, ua itehia oia “i roto i te hiero ra, te parahi ra i ropu i te mau orometua, te faaroo atura e te ui atura ia ratou.” Te faahopearaa? “Maere anaˈe ihora te feia atoa i faaroo ia ˈna ra, i to ˈna ite e ta ˈna parau.” (Luka 2:42, 46, 47) Aita Iesu i faaahaaha no to ˈna ite. Ua faatura râ oia i to ˈna na metua. Te na ô ra te Bibilia: “Faaroo atura [oia] ia raua.”—Luka 2:51.

No te faahohonu atu â, a hiˈo i te pene 14 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? *

[Nota i raro i te api]

^ Piahia e te mau Ite no Iehova.