Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haerea tia i roto i te hoê ao piˈo, e nehenehe anei?

Te haerea tia i roto i te hoê ao piˈo, e nehenehe anei?

“Ei haapao maitai ta matou i te mau mea atoa nei.”—HEBERA 13:18.

MEA puai te faaheporaa a to tatou huru taata hara, a teie nei ao e a te Diabolo. Noa ˈtu râ, e nehenehe tatou e patoi atu! E nafea? Ma te haafatata ˈtu i te Atua a faaohipa ˈtu ai i te mau faaueraa tumu Bibilia i riro ei maitai ehia maororaa i teie nei. Teie e piti hiˈoraa.

FAAUERAA TUMU BIBILIA: “Eiaha to outou huru ia au i to teie nei ao.”—Roma 12:2, Te Faufaa Api.

Aamu tei tupu mau: E taata tapihoo Beresilia manuïa o Guilherme. Te faˈi nei oia e e ere i te mea ohie ia tapea i te hoê haerea tia. “Mea ohie no te hoê taata tapihoo ia pee i te hoê haerea tia ore. E faahepo mai paha te hoê taiete ia naea ta ratou fa aore ra e tataˈu te mau taiete,” ta ˈna ïa e parau ra. “No e rave rahi, e ere roa ˈtu i te mea huru ê ia horoa e ia farii i te moni peta. No te hoê taata tapihoo e hopoia teimaha ta ˈna i te pae moni, mea fifi roa ia pee i te hoê haerea tia.”

Noa ˈtu râ te faaheporaa, aita Guilherme i fati. Te na ô nei oia: “Noa ˈtu e mea rahi te taata e faatia noa ra ia ofati te feia tapihoo i te tahi mau ture, e nehenehe e tapea i te hoê haerea tia. E titauhia ia pee oe i te mau ture aveia morare teitei. Ua tauturu mai te Bibilia ia ˈu ia ite i te mau maitai o tera haerea. Te fanaˈo nei te taata e na reira ra i te manaˈo haava maitai, te hau o te feruriraa e te faatura ia ˈna iho. E hiˈoraa maitai ïa o ˈna no vetahi atu.”

FAAUERAA TUMU BIBILIA: “Area te feia e mârô e ia rahi te taoˈa, e roohia ïa i te ati, e te marei, e te nounou maamaa e rave rahi, e ino ai te taata ra, e topa taue ai te taata i roto i te ino rahi faarue roa ra, e te pohe mure ore. O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei.”—Timoteo 1, 6:9, 10.

Aamu tei tupu mau: E taiete tamaumauraa ravea parururaa ta André. E pǔpǔ tueraa popo rahi hoê o ta ˈna mau hoani. I te hoê taime, i muri aˈe i te hoê hautiraa rahi, ua haere André i te mau piha tiaauraa e ua faaite atura i te hoê parau titauraa moni no te ohipa ta ˈna i rave. Te taio noâ ra te piha aufauraa i te moni o te mau titeti i hoohia ˈtu. I te mea e te maoro noa ˈtura, ua aufau oioi te taata haapao i tera tuhaa i te mau fatu taiete, ia André atoa.

“Te hoˈi ra vau i te fare i to ˈu iteraa e ua rahi roa te moni ta te taata haapao i horoa mai,” ta André ïa e faatia ra. “Ua ite au e eita roa ˈtu paha o ˈna e ite tei ia vai ra te moni hau. Oia atoa râ e na ˈna e faahoˈi i te moni i moe! Faaoti aˈera vau e hoˈi i muri. Noa ˈtu e mea rahi te taata turu i ǒ, ua nehenehe au e faahoˈi i te moni. Maere roa te taata haapao. Aitâ hoê aˈe taata i faahoˈi aˈenei i te moni ia ˈna ra.”

“No tera haerea tia, ua noaa ia ˈu te faatura o te taata haapao,” ta André ïa e parau faahou ra. “A tau matahiti aˈenei te tupuraa te reira e i nia i te mau fatu taiete o tera tau, o vau anaˈe te fanaˈo noa ra i te hoê parau faaau e tera pǔpǔ. Te oaoa nei au e e roo maitai to ˈu maoti te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu morare teitei o te Bibilia.”

Mea faaitoito mau ia ite e e nehenehe tatou, maoti te tauturu a te Atua, e patoi i te mau mana ino. Eita râ te tutavaraa a te taata iho e tatara roa i te aˈa o te ohipa piˈo. Mea hohonu roa hoi tera aˈa no te taata tia ore. Te auraa anei ïa e eita roa ˈtu te ohipa piˈo e ore? Te faataa ra te tumu parau hopea o teie anairaa i te pahonoraa faaitoito o te Bibilia.