Huti le conținutoste

Huti le cuprinsoste

ARTICOLO STUDIOSCHE 26

Te avas pregătime anda o ghies le Iehovasco

Te avas pregătime anda o ghies le Iehovasco

„O ghies le Iehovasco avel sar iech cior andi riat.” (1 TES. 5:2)

GHILI 143 Te așias uștiade hai te ajucăras mai dur!

SO VA DICHAIA a

1. So trebul te cheras caște așias jiuvinde cana va avela o ghies le Iehovasco?

 CANA i Biblia del duma anda „o ghies le Iehovasco”, camel te phenel că si o timpo cana o Iehova va anela i cris opral pesche dușmani hai va hastravela pesche manușen. Andel puraimata, o Iehova andea peschi cris opral chichiva națiuni. (Is. 13:1, 6; Ezec. 13:5; Țef. 1:8) Ande amare ghiesa, „o ghies le Iehovasco” va astarela cana le conducători politici va avena contra o Babilono o baro hai va phandavela-pe co Armaghedono. Caște așias jiuvinde ande codo „ghies”, trebul te pregătisaras-ame încă de acanara. O Isus sicadea-ame că ci arăsăl numai te pregătisaras-ame anda ‘o baro necazo’ tha trebul te avas sea o timpo gata anda leste. (Mat. 24:21; Luca 12:40)

2. Sostar si lașio vi anda amende o dintuno lil caring le tesaloniceni?

2 Ande lesco dintuno lil caring le tesaloniceni, o apostolo Pavel cărdea mai but comparații caște ajutil le creștinen te pregătin-pe anda o baro ghies le Iehovasco, ande savo va anela peschi cris. O Pavel jianelas că cado ghies ci avelas te avel ande codo timpo. (2 Tes. 2:1-3) Cu sea cadala, vo zuriardea pesche phralen te pregătin-pe anda leste, sar cana avelas tehara. Vi amen daisaras te cheras sa cadea. Mai dur, va avela te dichas so phendea o Pavel anda: 1) sar va avela o ghies le Iehovasco, 2) con va așela jiuvindo ande codo ghies hai 3) sar daisaras te pregătisaras-ame caște așias jiuvinde.

SAR VA AVELA O GHIES LE IEHOVASCO?

Ando 1 Tesaloniceni, o apostolo Pavel cărdea chichiva comparații cai sile lașe vi anda amende aghies (Dich o paragrafo 3)

3. Sar va avela o ghies le Iehovasco cadea sar iech cior andi riat? (Dich vi i imaginea.)

3„Sar iech cior andi riat.” (1 Tes. 5:2) Cadaia si i dintuni anda le trin comparații prin save o Pavel sicavel sar va avela o ghies le Iehovasco. O mai butivar, le ciora sighiaren cana cioren hai cheren cadaia ando mașcar la rachiaco cana le manușa soven hai ci ajucăren-pe. Sa cadea, o ghies le Iehovasco va avela de iechdata cana le manușa ci ajucăren-pe. Daștil-pe că vi le ciace creștini va avena uimime te dichen so sigo va întâmplona-pe le buchia iech pala aver. Tha von ci va avena chosle pa i phuv, cadea sar le manușa nasul.

4. Sar si o ghies le Iehovasco sar le ducha iecha jiuvleache phari?

4 „Sar le ducha iecha jiuvleache phari.” (1 Tes. 5:3) Iech jiuvli cai si phari hai trebul te năștil ci jianel exacto o timpo cana va astarena le ducha, tha jianel ciaces că va cherela pesche șiaves. Daștil-pe că laco timpo te năștil va avela de iechdata, va astarena-la le ducha hai ci mai daștin te aven așiade. Sa cadea, amen ci jianas o ghies hai i ora cana va astarela o ghies le Iehovasco. Cu sea cadala, amen pachias zurales că va avela hai că i cris le Devleschi contra codola nasul va avela de iechdata hai ci va daștila te avel așiadi.

5. Sar si o necazo baro sar o udud le ghiesesco?

5 Sar o udud le ghiesesco. Andi trinto comparația, o Pavel del duma pale anda le ciora cai jian te cioren andi riat. Tha, de cadai data vo phenel că o ghies le Iehovasco si sar o udud le chamesco cai înclel de teharin. (1 Tes. 5:4) Le ciora cai aven andi riat daștin te aven cadea de astarde catar o ciorimos că ci mai den penghi sama sar nachel o timpo. O udud le ghiesesco daștilas te avel opral lende hai te sicavel con sile. Sa cadea, o necazo baro va sicavela con sile codola cai, cadea sar le ciora, așen ando tunearico hai cheren mai dur buchia nasul andel iacha le Devlesche. Tha, amen ci sam sar cadal manușa hai camas te sicavas că sam pregătime anda o ghies le Iehovasco. Cadea că, amen duriaras amendar o phiraimos cai ci ciaiol le Iehovas hai rodas „orisavo felo lașimos, ortomos hai ciacimos”. (Ef. 5:8-12) Mai dur, o Pavel cherel dui comparații caște sicavel con sile codola cai ci va așena jiuvinde.

CON CI VA AȘELA JIUVINDO ANDO GHIES LE IEHOVASCO?

6. Ande so felo lindrî si le mai but manușa? (1 Tesaloniceni 5:6, 7)

6 „Codola cai soven.” (Citisar 1 Tesaloniceni 5:6, 7.) O Pavel phendea că codola cai ci va așena jiuvinde ando ghies le Iehovasco sile sar le manușa cai soven. Codola cai soven ci jianen so si pașa lende hai nici sar nachel o timpo. Cadea că, von ci den penghi sama cana întâmplol-pe iech buchi importanto hai nici na daștin te cheren vareso anda cadaia. Aghies, le mai but manușa soven ande soste priveal lengo pachiamos. Von alosaren te na dichen le buchia cai sicaven că traisaras andel ghiesa de palal hai că o baro necazo pașiol sea mai but. Cana si bare paruimata andi lumea, chichiva manușa ușten andai lindrî spiritualo hai arăsăn te camen te prinjianen mai but anda o mesajo cai phenas-les pa o Regato. Cu sea cadala, ando than te așen uștiade, but mașcar lende șion-pe parpale te soven. Chiar vi codola cai jianen că va avela iech ghies la crisaco pachian că mai si but ji cana va avela. (2 Pet. 3:3, 4) Tha, fiesave ghieseia cai nachel, amen jianas că si sea mai importanto te las-ame pala o sfato le Devlesco te așias uștiade.

7. Sar sile codola cai va dichena i holi le Devleschi sar le manușa mate?

7 „Codola cai machion.” O apostolo Pavel phendea că codola cai va dichena i holi le Devleschi sile sar le manușa mate. Codola cai sile mate ci mai silen zuralimos te cheren chanci hai ci mai jianen te alosaren goghiaver. Sa cadea, le manușa nasul ci cheren chanci cana așunen că o Del țârdel lenghi atenția te paruven-pe. Von alosaren te train penghi viața sar camen von hai cadea va anena penghe corcore o merimos. Tha, le creștini sile zuriarde te așen uștiade hai te gândin ujes. (1 Tes. 5:6) Iech manuș sicado andi Biblia phenel că iech jeno cai silo uștiado așel liniștime, ci daral hai jianel ciaces sar așen le buchia. Sa cadea, anda codoia că leschi goghi gândil ujes, vo daștil te alosarel mișto so te cherel. Sostar si cadea de importanto te așias liniștime hai uștiade? Caște na mechas-ame astarde andel buchia politico hai socialo la lumeache. Ando timpo so o ghies le Iehovasco pașiol, va avela te simțosaras-ame sea mai spidime te hamisaras-ame ande cadal buchia. Tha, ci trebul te daras anda so va avela te cheras. O spirito le Devlesco daștil te ajutil-ame te gândisaras ujes, te așias liniștime, uștiade hai te alosaras goghiaver so te cheras. (Luca 12:11, 12)

SO DAISARAS TE CHERAS CAȘTE AVAS PREGĂTIME ANDA O GHIES LE IEHOVASCO?

Ando timpo so but manușa îngăren penghi viața mai dur bi te gândin-pe co viitorii, amen sam sea o timpo pregătime anda o ghies le Iehovasco hai phiravas i platoșa le pachiamaschi hai la iubireachi, hai vi o coifo la speranțaco (Dich le paragrafea 8, 12)

8. So buchia cai sile sicade ando 1 Tesaloniceni 5:8 va ajutina-ame te așias uștiade hai te gândisaras ujes? (Dich vi i imaginea.)

8 Te las pe amende ‘i platoșa hai o coifo’. O Pavel phenel că sam sar le soldați cai sile sea o timpo le iachența pâtărde hai hureade anda o marimos. (Citisar 1 Tesaloniceni 5:8.) Catar iech soldato ajucărel-pe te avel sea o timpo gata te marel-pe. Sa cadai buchi ajucărel-pe vi amendar. Daisaras te avas pregătime anda o ghies le Iehovasco dacă las pe amende i platoșa le pachiamaschi hai la iubireachi, hai vi o coifo la speranțaco. Cadal buchia daștin te ajutin-ame zurales but caște așias uștiade hai te gândisaras ujes.

9. Sar feril-ame o pachiamos?

9 Cadea sar iech platoșa ferilas o ilo ieche soldatosco, sa cadea o pachiamos hai i iubirea ferin amaro ilo simbolico. Cadala va ajutina-ame te slujisaras mai dur le Devlesche hai te jias pala o Isus. Cana amaro pachiamos silo zuralo, daisaras te jianas ciaces că o Iehova va pochinela-ame, anda codoia că rodas-les anda sea o ilo. (Evr. 11:6) O pachiamos va ajutila-ame vi te așias loialo pașa amaro Rai, o Isus, vi cana nachas prin pharimata. Sar daisaras te zuriaras vi mai but amaro pachiamos? Sar exemplo, cana dichas sar amare phrala hai pheia așile zurale cana nachle prin persecuții hai pharimata le lovența. Hai o exemplo codolengo cai alosarde te îngăren iech viața mai simplo caște cheren mai but anda o Iehova, daștil te feril vi amen catar o athaimos te phiras pala le love. b

10. Sar ajutil-ame i iubirea anda o Del hai anda le manușa te phenas mai dur i vestea lași?

10 Caște așias uștiade hai te gândisaras ujes, trebul te sicavas iubirea. (Mat. 22:37-39) I iubirea anda o Del ajutil-ame te cheras i predicarea mai dur, chiar cana cadaia daștil te anel amenghe pharimata. (2 Tim. 1:7, 8) Anda codoia că amen iubisaras vi le manușen, cai ci silen sa codo pachiamos sar amen, jias mai dur andi predicarea hai cheras buchi mișto ande amaro teritorio hai vi șioas mărturia prin o telefono sau prin lila. Amen ci hasaras amari speranța că, ande iech ghies, codola savenghe phenas i vestea lași va paruvena-pe hai va astarena te cheren so si mișto. (Ezec. 18:27, 28)

11. So ajutil-ame i iubirea andal phrala te cheras? (1 Tesaloniceni 5:11)

11 Amen iubisaras vi amare phralen hai pheian. Sicavas cadaia cana ‘zuriaras-ame mai dur hai vazdas-ame iech averes’. (Citisar 1 Tesaloniceni 5:11.) Cadea sar le soldați cai sile iech pașa aver ando marimos, vi amen zuriaras-ame iech averes. Tha poiechdata, andi iag le marimaschi, iech soldato daștil te del dab ieche avere soldatos, cai si de leschi rig, bi te camel. Sa cadea, vi amen daștil-pe că duchavas amare phralen hai pheian bi te camas, tha niciechdata ci risaras iech averesche parpale o nasulimos. (1 Tes. 5:13, 15) Iech aver modo prin savo sicavas amari iubirea si cana das pachiv le phralenghe cai sile alosarde te aven angla amende. (1 Tes. 5:12) Cana o Pavel scriisardea cado lil, i congregația anda Tesalonic sas-li cărdi de mai țâra sar iech bărș. Cadea că, daștil-pe că le murșa numime anda cadai congregația ci jianenas prea but buchia hai mai cherenas vi greșeli. Cu sea cadala, von meritinas sea i pachiv. Ando timpo so o baro necazo pașiol, daștil-pe că va trebula te pachias-ame vi mai but sar acana ande so va phenena amenghe amare phure. Daștil-pe că ando viitorii, o sedio mondialo hai i filiala ci va mai daștina te den-ame îndrumări. Anda codoia, si zurales importanto te sichioas te iubisaras hai te das pachiv le phurenghe încă de acanara. Oriso va avela atunci, trebul te gândisaras ujes hai ando than te dichas caring lenghe imperfecțiuni te încăras ande amari goghi că o Iehova prin o Isus sicavel cadale murșen loialo so te cheren.

12. Sar feril i speranța amari goghi?

12 Cadea sar o coifo ferilas o șăro ieche soldatosco, sa cadea i speranța anda i salvarea feril amari goghi caște daisaras te gândisaras ujes. Cana si amen iech speranța zurali, hachiaras că so șiol angla amende cadai lumea si numai buchia cai nai-len niciech valoarea. (Filip. 3:8) Amari speranța ajutil-ame te așias liniștime hai zurale. Cadai buchi dichle-la pe penghi morci o Wallace hai i Laurinda, cai slujin andi Africa. Ande trin curche, i Laurinda hasardea ando merimos pesca deia hai o Wallace hasardea pesche dades. Anda codoia că sas i pandemia de COVID-19, von ci daisarde te jian chăre caște aven pașa penghe familii. O Wallace scriisardea: „I speranța că le mule va uștena ajutil-ma te na gândiv-ma ca sar sas-le von ande penghe palutne ghiesa ande cadai lumea, tha ca sar va avena ande lenghe dintune ghiesa anda i lumea nevi. Cadai speranța zuriarel-ma cana mânro ilo silo duchado”.

13. So daisaras te cheras caște avel amenghe dino o spirito sfânto?

13 „Na mudaren i iag le spiritoschi!” (1 Tes. 5:19) O Pavel phendea că o spirito sfânto si sar iech iag cai thabol ande amende. Cana si amen o spirito le Devlesco, sam pherde zelo hai camas anda sea o ilo te cheras so si orta hai astaras zuralimos caște slujisaras le Devlesche. (Rom. 12:11) So daisaras te cheras caște avel amenghe dino o spirito sfânto? Trebul te mangas-ame anda leste, te sichioas anda o Cuvânto le Devlesco hai te așias pașa leschi organizația cai sili îndrumime catar o spirito. Cana cheras cadea, va avela te bariaras „o rodo le spiritosco”.

Sicavav prin so cherav că camav te primisarav mai dur o spirito le Devlesco? (Dich o paragrafo 14)

14. So ci trebul te cheras ca o Iehova te del-ame mai dur pesco spirito sfânto? (Dich vi i imaginea.)

14 Pala so primisaras spirito sfânto catar o Del, trebul te las sama ‘te na mudaras i iag le spiritoschi’. O Iehova del pesco spirito sfânto numai codolenghe cai încăren penghi goghi hai phiraimos uje. Tha cana meliaras amari goghi buchianța neuje hai vi cheras so gândisaras, o Iehova va țârdela pesco spirito amendar. (1 Tes. 4:7, 8) Sa cadea, ca vo te del-ame mai dur pesco spirito sfânto, ci trebul ‘te prasas le profeții’. (1 Tes. 5:20) Ande cado verseto i duma „profeții” sicavel că cadala si le mesajea bișialde le Devlestar prin o spirito sfânto, mașcar save si vi codola cai den duma anda o ghies le Iehovasco. Cadea că, te na pachias că o Armaghedono silo încă dur hai ci va avela ande amare ghiesa. Tha, te încăras ande amari goghi că o ghies le Iehovasco si pașă hai te das amari zor te avel amen iech phiraimos lașio hai ‘te cheras buchia cai sicaven că slujisaras anda sea o ilo le Devlesche’ ande fiesavo ghies. (2 Pet. 3:11, 12)

„RODEN MIȘTO SEA LE BUCHIA”

15. So daisaras te cheras caște na mechas-ame athade catar le buchia neciace hai catar le hohaimata bengale? (1 Tesaloniceni 5:21)

15 Na pa but timpo, le dușmani le Devlesche va phenena ande vroiech felo sau aver: „Pacea hai securitatea!”. (1 Tes. 5:3) Cado hohaimos bengalo va pherela sea i phuv hai va athavela le mai bute manușen. (Rev. 16:13, 14) Tha amen so va avela te cheras? Ci va avela te mechas-ame athade dacă ‘va avela te rodas mișto sea le buchia’. (Citisar 1 Tesaloniceni 5:21.) I duma grecisco cai phenel „te rodas mișto” sas-li folosime caște sicavel o modo sar le manușa rodenas te dichen dacă iech buchi sas ciaces anda sumnacai sau rup. Cadea că, vi amen trebul te rodas te dichas dacă so așunas sau citisaras si ciaces sau nici. Cadai buchi sas importanto vi andal tesaloniceni, hai va avela vi mai importanto anda amende ando timpo so o baro necazo pașiol. Ando than te pachias cores sea so phenen amenghe aver si mai mișto te folosisaras amari goghi caște dichas dacă so citisaras sau așunas si so phenel i Biblia hai i organizația le Iehovaschi. Cana cheras cadea, ci va avela te mechas-ame athade catar niciech hohaimos bengalo. (Prov. 14:15; 1 Tim. 4:1)

16. So speranța ciaci si amen hai so sam zuriarde te cheras?

16 Sar grupo, le manușa le Devlesche va așena jiuvinde co baro necazo. Tha, ci jianas so va avela fiesaveia mașcar amende, dacă arăsas te dichas o ghies le Iehovasco sau dacă meras angla so te avel, anda codoia că ci jianas so va avela amența nici tehara. (Iac. 4:14) Cu sea cadala, dacă așias zurale ando pachiamos, o Iehova va dela-ame sar pochinimos, viața veșnico. Codola machle va avena ando cerii pașa o Isus, hai le aver bacrea va traina ande iech paradiso pi phuv. Cadea că, te încăras zurali ande amari goghi i șucar speranța cai si amen hai te avas sea o timpo pregătime anda o ghies le Iehovasco!

GHILI 150 Roden le Devles hai va avena salvime!

a Ando 1 Tesaloniceni, capitolo 5, arachas mai but comparații cai sicaven amenghe sar va avela o ghies le Iehovasco. So si cado ghies hai sar va avela? Con va așela jiuvindo hai con nici? Sar daisaras te avas pregătime anda cado ghies? Va avela te arachas o răspunso cadale pușimatande anda le dumes cai phendea-le o apostolo Pavel.

b Dich le articolea „Von camle te slujin mai but”.