Eaha to roto?

Eaha te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova?

Eaha te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova?

Ei Ite no Iehova, te tutava ra matou i te pee i te mau haapiiraa tumu a te mau Kerisetiano ta Iesu i haapii e ta te mau aposetolo i haapao. E faaite teie tumu parau i ta matou mau tiaturiraa.

  1.   Te Atua. E haamori matou i te Atua mau e te mana hope o tei poiete i te mau mea atoa. O Iehova to ˈna iˈoa. (Salamo 83:18; Apokalupo 4:11) O ˈna te Atua o Aberahama, Mose e Iesu.—Exodo 3:6; 32:11; Ioane 20:17.

  2.   Te Bibilia. Ua papu ia matou na te Atua i faaurua i te Bibilia e tei roto ta ˈna poroi no te taata. (Ioane 17:17; Timoteo 2, 3:16) Te niu ra matou i ta matou mau tiaturiraa i nia i na 66 buka Bibilia i roto i “Te Faufaa tahito” e “Te Faufaa api.” Ua tia i te orometua Jason BeDuhn ia papai no nia i te mau Ite no Iehova, “ua niuhia ta ratou mau tiaturiraa e ohipa i nia te Bibilia, eiaha râ i nia i to ratou mau manaˈo.” a

     Te tiaturi ra matou i te taatoaraa o te Bibilia. Ua ite atoa râ e faahohoˈaraa vetahi tuhaa o te Bibilia e e tia ia imi i te auraa o te mau parau i papaihia.

  3.   Iesu. E haapao matou i te mau haapiiraa a Iesu Mesia e to ˈna hiˈoraa. Te tiaturi atoa ra matou o ˈna to tatou Faaora e te Tamaiti a te Atua. (Mataio 20:28; Ohipa 5:31) E pǐpǐ ïa matou paatoa na Iesu. (Ohipa 11:26) Ua haapii atoa râ matou te faaite ra te Bibilia e ere Iesu te Atua mana hope. Aita atoa te haapiiraa o te Toru tahi i niuhia i nia i te Bibilia.—Ioane 14:28.

  4.   Te Basileia o te Atua. E faatereraa mau te reira i te raˈi, e ere râ te hoê mea i roto i te aau o te mau Kerisetiano. E mono te reira i te mau faatereraa taata e e faatupu atoa i te opuaraa a te Atua no te fenua. (Daniela 2:44; Luka 11:2) Fatata roa te Basileia o te Atua i te faatupu i te reira. Te faaite ra hoi te mau parau tohu Bibilia te ora nei tatou i te “anotau hopea.”—Timoteo 2, 3:1-5; Mataio 24:3-14.

     O Iesu te Arii o te Basileia o te Atua i te raˈi. Ua haamata oia i te faatere i 1914.—Apokalupo 11:15.

  5.   No te fanaˈo i te ora. E tiamâ mai te taata i te hara e te pohe na roto i te tusia taraehara o Iesu. (Mataio 20:28; Ohipa 4:12) Ia faufaahia tatou i tera tusia, e tia ia faatupu i te faaroo ia Iesu anaˈe, ia taui i te haerea e ia bapetizohia. (Mataio 28:19, 20; Ioane 3:16; Ohipa 3:19, 20) E faaite te mau ohipa mea ora to tatou faaroo. (Iakobo 2:24, 26) E ere râ no te reira te taata e fanaˈo ai i te ora, no te aroha hamani maitai rahi râ o te Atua.—Galatia 2:16, 21.

  6.   Te raˈi. O te Atua ra o Iehova, Iesu Mesia e te mau melahi taiva ore te parahi ra i te raˈi. b (Salamo 103:19-21; Ohipa 7:55) E tia faahou te tahi pǔpǔ iti taata i te raˈi, 144 000 ratou, no te faatere e o Iesu i roto i te Basileia.—Daniela 7:27; Timoteo 2, 2:12; Apokalupo 5:9, 10; 14:1, 3.

  7.   Te fenua. Ua hamani te Atua i te fenua ei nohoraa no te taata e a muri noa ˈtu. (Salamo 104:5; 115:16; Koheleta 1:4) E haamaitai te Atua i te feia e auraro ia ˈna ma te horoa ˈtu i te ea maitai roa e te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei.—Salamo 37:11, 34.

  8.   Te ino e te mauiui. Ua haamata te reira i to te tahi melahi a te Atua orure-hau-raa. (Ioane 8:44) I muri aˈe i tera ohipa, ua piihia tera melahi “Satani” e “Diabolo” o tei turai i na metua matamua ia turu ia ˈna. E ati ino mau tei itehia i muri iho i nia i to raua huaai. (Genese 3:1-6; Roma 5:12) No te faaafaro i te mau pariraa a Satani, ua vaiiho te Atua ia tupu te ino e te mauiui. Ua faaoti râ oia i te faaore i te reira i te hoê mahana.

  9.   Te pohe. Eita te tahi mea i roto ia tatou e ora ˈtu i muri aˈe i te pohe. (Genese 3:19; Koheleta 9:5, 10) Eita te feia pohe e haamauiuihia i roto i te po auahi.

     E faatia mai te Atua e miria taata mai te pohe mai na roto i te tia-faahou-raa. (Ohipa 24:15) Te feia râ e patoi i te haapii i te mau aratairaa a te Atua i muri aˈe i to ratou tia-faahou-raa, e haamouhia ïa e a muri noa ˈtu.—Apokalupo 20:14, 15.

  10.   Te utuafare. E haapao matou i te faaueraa tumu ta te Atua i haamau i te haamataraa no te faaipoiporaa o te tahi tane e te hoê vahine. O te faaturi anaˈe te tumu e nehenehe ai toopiti e faataa. (Mataio 19:4-9) Ua papu ia matou e tauturu te mau aˈoraa i roto i te Bibilia i te mau utuafare ia oaoa.—Ephesia 5:22–6:1.

  11.   Ta matou haamoriraa. Eita matou e faaohipa i te satauro aore ra te tahi noa ˈˈe hohoˈa. (Deuteronomi 4:15-19; Ioane 1, 5:21) Teie te mau tuhaa faufaa o ta matou haamoriraa:

  12.   Ta matou faanahonahoraa. E rave rahi amuiraa ta matou e te vai ra te hoê tino matahiapo i roto i te mau amuiraa atoa no te tiaau atu. E ere râ tera mau taata feruriraa paari mai te tahi pǔpǔ tia faaroo faataa-ê-hia. Eita atoa ratou e aufauhia. (Mataio 10:8; 23:8) Eita matou e titau i te moni aore ra i te tuhaa ahuru i ta matou mau putuputuraa. (Korinetia 2, 9:7) Na te mau ô horoa noa e turu ra i ta matou mau ohipa atoa.

     Na te Tino aratai, te tahi pǔpǔ Kerisetiano paari i ta matou pu rahi, e horoa i te aratairaa i te mau Ite no Iehova na te ao.—Mataio 24:45.

  13.   Mea hoê matou. Hoê â tiaturiraa ta te mau Ite no Iehova na te ao. (Korinetia 1, 1:10) E tutava atoa matou i te ore e hiˈo ino i te taata no to ratou tupuraa, nunaa, iri aore ra tiaraa. (Ohipa 10:34, 35; Iakobo 2:3, 4) E ere râ te auraa eita te tahi e nehenehe noa ˈˈe e rave i ta ˈna faaotiraa. E tiamâraa to te mau Ite no Iehova atoa no te rave i ta ratou iho faaotiraa ia au i to ratou manaˈo haava haapiihia e te Bibilia.—Roma 14:1-4; Hebera 5:14.

  14.   To matou haerea. E tutava matou i te faaite i te here haavare ore na roto i ta matou mau ohipa atoa. (Ioane 13:34, 35) Eita matou e rave i te mau peu ta te Atua e ore e au, mai te pâmuraa toto o tei riro ei faaohiparaa tano ore o te toto. (Ohipa 15:28, 29; Galatia 5:19-21) E feia faatupu i te hau matou e eita atoa e haere i te tamaˈi. (Mataio 5:9; Isaia 2:4) E haapao matou i te faatereraa o to matou fenua e e auraro atoa i ta ratou mau ture aita anaˈe te reira e patoi ra i ta te Atua.—Mataio 22:21; Ohipa 5:29.

  15.   To matou huru i nia ia vetahi ê. Ua faaue Iesu: “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.” Ua parau atoa “e ere [te mau Kerisetiano] i to teie nei ao.” (Mataio 22:39; Ioane 17:16) E tutava ïa matou i te ‘hamani maitai i te taata atoa.’ Eita râ matou e amui i te mau ohipa poritita e te tahi atu mau haapaoraa. (Galatia 6:10; Korinetia 2, 6:14) E faatura râ matou i te faaotiraa a vetahi ê i roto i tera mau tuhaa.—Roma 14:12.

 Peneiaˈe te vai ra ˈtu â ta oe uiraa no nia i te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova. E nehenehe oe e ite atu â ma te hiˈo i nia i ta matou reni, ma te papai i te tahi o ta matou mau piha ohipa, ma te haere i te tahi Piha a te Basileia piri i ǒ oe aore ra ma te farerei i te tahi Ite no Iehova o to oe fenua.

a A hiˈo i te buka Truth in Translation, api 165.

b Noa ˈtu ua tiavaruhia te mau melahi ino i te raˈi, te ora noa ra ratou i roto i te hoê tino varua.—Apokalupo 12:7-9.