Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee ziuu dxi guiree hipocresía la?

Ñee ziuu dxi guiree hipocresía la?

PANAYIOTA, ti gunaa ni biniisi lu ti isla stiʼ nisadóʼ Mediterráneo. Dxi maʼ huaniisihuiinibe guyuuláʼdxibe chuʼbe lu política. Despué bíʼnibe dxiiñaʼ casi secretaria stiʼ ti partidu políticu ni nuu guidxi ra nabézabe. Dede rinábabe guna de yoo pur yoo para partidu stibe. Peru despué maʼ qué ñuuláʼdxibe ni bíʼyabe lu partidu que, purtiʼ riniʼcaʼ xhamígucaʼ ne ruluíʼ galán modo ridxaagacaʼ peru rihuinni nápacaʼ xpínnicaʼ, rachelucaʼ gápacaʼ jma, qué riuucaʼ tobi si ne nuu envidia ládecaʼ.

Daniel, ti hombre de Irlanda ni za de ti familia rié yuʼduʼ. Qué lica riaandaʼ laa pabiáʼ hipócrita ca sacerdote ni gudxi laa zié infiernu pa guchee, peru laapecaʼ rixúdxicaʼ, riguítecaʼ apuesta ne ribáʼnacaʼ guna ni rudii binni.

Jeffery biʼniʼ dxiiñaʼ casi guidubi xquendanabani para ti compañía ni runi barcu ni napa oficina stiʼ Reino Unido ne Estados Unidos. Rietenaláʼdxibe stale biaje rugadxe ca cliente stibe lu naʼ gobiernu ora maʼ cayúnicaʼ negocio ne zaqueca runi xcaadxi empresa ni runi dxiiñaʼ que. Cumu hipócrita laacabe la? rucaa ni laacabe guiníʼcabe intiica si para guicaacabe ti contratu.

Triste ni, peru cadi racá si rizaaca ni. Guiráʼ ladu rihuinni ni, lu política, lu religión ne lu negocio. Diidxaʼ hipócrita ca zeeda ni de ti diidxaʼ griegu ni riquiiñecabe para guiníʼcabe de ca actor ni riquiiñeʼ ti máscara para guiree lu teatru. Despué maʼ biquiiñecabe ni para guiníʼcabe de ti binni ni riguite xcaadxi para ugaanda xiixa para laa si.

Cani cayacaná pur hipocresía, ridxiichicaʼ stale ne ridaacaʼ xiana. Zándaca lu xiana stícaʼ guiniʼcaʼ: «Ñee ziuu dxi guiree hipocresía la?». Biblia rudii razón para guni crenu zaree ni.

NI RINÍʼ IQUE DIOS NE JESUCRISTU DE HIPOCRESÍA

Biblia ruzeeteʼ ti ángel nga primé hipócrita ni guyuu. Dxi guyuu ca primé binni lu Guidxilayú, biquiiñeʼ Binidxabaʼ ti beendaʼ para gucaachiʼ tu laa ne quitebe Eva ti gucaabe laa guiníʼ ique nuube gacanebe laa (Génesis 3:1-5). Dede dxiqué, stale binni huacaachiʼ tu naca para quite xcaadxi binni ne guni ni racalaʼdxiʼ.

Tiempu que, dxi bisaana guidxi Israel de ñuni adorar Dios jneza, stale biaje gúdxibe laacaʼ qué zabeenducaʼ ni galán pur ni cayúnicaʼ que. Sicaríʼ gudxi Jiobá profeta Isaías gabi laacabe: «Riníʼ guidxi riʼ nadxii naa, peru qué ruzuubaʼ stiidxaʼ; runi adorar naa, peru qué runi ni de guidubi ladxidóʼ» (Isaías 29:13, Traducción en lenguaje actual [TLA]). Qué nulabi ca binni de Israel ni guniʼbe ne qué ñaca arrepentircaʼ, ngue runi bidii Dios lugar gunitilú xcaadxi guidxi ra runi adorárcabe: Jerusalén ne yuʼduʼ stiʼ. Ca babilonio nga binitilú ni primé lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús, de raqué maʼ ca romanu lu iza 70 despué de ca dxi stiʼ Jesús. Rihuinni dxíchica qué riuulaʼdxiʼ Dios gaca binni hipócrita.

Rusisaca Dios ne Jesús binni riníʼ ni dxandíʼ ne qué rusiguii. Ca dxi bizulú Jesús bicheeche diidxaʼ, biiyaʼ zedadxiña ti hombre ra nuu láʼ Natanael, para na: «Laguuya ndi nga tobi ni dxandí pe naca binni Israel, laabe qué rusiguii be» (Juan 1:47). Beeda gaca Natanael -ni laaca runibiáʼcabe laa casi Bartolomé- tobi de ca 12 apóstol stiʼ Jesús (Lucas 6:13-16).

Gulee Jesús tiempu para bisiidiʼ ca discípulo stiʼ modo riníʼ ique Dios. Nga runi, qué zanda diʼ chuʼ hipocresía ládecabe. Dede guníʼ Jesús cadi jneza xpiaʼ ca xaíque yuʼduʼ de tiempu stiʼ para quixhená laacabe. Xi runi ca hombre que yaʼ.

Rúnicaʼ laacaʼ nachaʼhuiʼ para si guʼyaʼ binni laacaʼ. Jesús bidii conseju riʼ: «Laguuya gá qué chi guni tu ni nachaʼhui nezalú si binni para si gudxiiba ca laatu [...,] casi runi cani na nachaʼhui peru cadi dxandí ni laa». Ne laaca bisiidibe ora gudii binni guna guni ni «nagaʼchiʼ», sin guʼyaʼ binni pabiáʼ cudii. Ne guni orarcaʼ stúbicaʼ ne cadi nezalú binni. Zaqué si nga ziuulaʼdxiʼ Dios ni gúnicaʼ ne zusihuínnicaʼ dxandíʼ cayuni adorarcaʼ laabe (Mateo 6:1-6).

Riuuláʼdxicaʼ guiniʼcaʼ binni. Nga runi guníʼ Jesús sicaríʼ: «Cadi quite lu binni, gulee ca bandadi nuu lú lu ca, ti ganda guʼya chaahui lu para cueeu guixi ni nuu lú stobi» (Mateo 7:5). Ti binni ni guluíʼ naʼ ni cayuni stobi neca jma feu ni cayuni la? runi laa ti binni nachaʼhuiʼ, peru cadi dxandíʼ ni. Ni dxandíʼ nga «de guiranu nácanu binni ruchee ne pur nga nuunu zitu de Dios» (Romanos 3:23 [TLA]).

Cosa malu riníʼ íquecaʼ. Ti biaje bidxiña caadxi discípulo stiʼ ca fariseu ne ca xpinni Herodes ra nuu Jesús para guinabadiidxacaʼ laabe pa naquiiñeʼ guiaxa impuestu. Primeru bichacaʼ naróʼ stibe, nacaʼ: «Maistru, nanna du jneza runi luʼ ne dxandí neza sti Dios rusiidi luʼ». Peru despué gucaláʼdxicaʼ nusábacaʼ laabe ora gunabadiidxacaʼ pa jneza nga quíxecabe impuestu Cesar. Jesús bicabi laacabe: «Xiñee cuyubi tu usaba tu naa, binni rusiguii caʼ». Jnézapeʼ modo bicábibe laacaʼ, purtiʼ ni nuucaʼ nga «usaba ca Jesús lu stiidxaʼ» (Mateo 22:15-22).

Ca xpinni Cristu rusihuínnicaʼ dxandíʼ nadxiisaacaʼ, nápacaʼ ti conciencia nayá ne runi adorarcaʼ Dios jneza. (1 TIMOTEO 1:5)

Dxi bizulú congregación stiʼ ca xpinni Cristu lu Pentecostés stiʼ iza 33, nabé nachaʼhuiʼ ca binni que ne qué nusiguiicaʼ. Biʼniʼ ca xpinni Cristu que stipa pur cadi gácacaʼ hipócrita. Pedru, tobi de ca 12 apóstol que, guluu gana laacabe ti guzuubacabe «stiidxa Cristu», gusiácabe ladxidóʼ cabe ne gannaxhiisaacabe ca hermanu stícabe (1 Pedro 1:22). Apóstol Pablu laaca bicaa «guia ladxidóʼ cabe, ne cadi chuʼ ni uchiiña xquenda biaani cabe, ne guni cre cabe de idubi ladxidóʼ cabe ti ganda ganaxhii saa cabe» (1 Timoteo 1:5).

PODER NI NAPA STIIDXAʼ DIOS

Lu Biblia ridxélanu guiráʼ ni bisiidiʼ Jesús ne ca apóstol stiʼ, ne cásica gucané ni ca xpinni Cristu lu primé siglu zaqueca racané ni laanu. Sicaríʼ guníʼ apóstol Pablu: «Stiidxa Dios la? rudii enda nabani laanu, ne nandxóʼ ni. Jma naduxhu ni que ti puñal ni naduxhu iropa ladu, purti zanda guiaazi ni dede jma gueteʼ, dede ndaani dxita. Ora ma yendá stiidxa be que ndaani ladxidóʼ no la? ribee irá ni nuu ndaani ladxidó no, ne ni cá lu xquenda biaani nu, para ganna nu ximodo laanu» (Hebreos 4:12). Ora guiziidiʼ binni ni na Biblia ne guni stipa pur guni ni ná ni lu xquendanabani rusaana de gaca hipócrita, runi ni jneza ne riníʼ ni dxandíʼ. Guidúʼyanu xi gúcaxa né guionnaʼ binni bizéʼtenu ra bizulunu que.

«Biiyaʼ rusihuínnicabe dxandíʼ nadxiisaacabe ne rizaaláʼdxicabe xcaadxi binni, qué ñuu dxi ñuuyaʼ ndiʼ biaʼ tiempu guyuaaʼ lu política.» (PANAYIOTA)

Bichaa xquendanabani Panayiota dxi guyé ti reunión stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá primé biaje. Bidxagayaabe ora bíʼyabe guirutiʼ runi laa nachaʼhuiʼ para si guidxagayaa xcaadxi laa. Laabe guniʼbe: «Biiyaʼ rusihuínnicabe dxandíʼ nadxiisaacabe ne rizaaláʼdxicabe xcaadxi binni, qué ñuu dxi ñuuyaʼ ndiʼ biaʼ tiempu guyuaaʼ lu política».

Bizulú biindabe Biblia, bichaabe modo nabánibe ne guyuunísabe casi ti testigu stiʼ Jiobá. Maʼ gudiʼdiʼ treinta iza de guyuunísabe. Laabe guniʼbe: «Ni rusiecheʼ naa nga chigüeniáʼ binni de Reinu stiʼ Dios, gobiernu ni chiguni ni jneza lu Guidxilayú ne cadi chigüeniáʼ binni de ti partidu políticu».

«Qué ñuuladxeʼ ñacaʼ hipócrita né ca bicheʼ ne ca bizanaʼ.» (DANIEL)

Laaca guca Daniel ti Testigu ne biʼniʼ caadxi dxiiñaʼ ndaaniʼ congregación. Peru qué nindaa bichee ne bichiiñaʼ xquendabiaaniʼ laa. Sicaríʼ guniʼbe: «Bietenaladxeʼ hipocresía biiyaʼ ndaaniʼ yuʼduʼ dxiqué. Biiyaʼ ni jma jneza nga gusaanaʼ dxiiñaʼ bidiicabe naa guneʼ. Qué ñuuladxeʼ ñacaʼ hipócrita né ca bicheʼ ne ca bizanaʼ».

Gudiʼdiʼ si ti tiempu, biiyaʼ Daniel maʼ zanda guni ca dxiiñaʼ que ndaaniʼ congregación sti biaje né ti guendabiaaniʼ nayá ne bíʼnibe cani né stale guendanayecheʼ. Casi bidúʼyanu ca, cani dxandíʼ runi ni na Dios rúnicaʼ stipa pur gúnicaʼ ni jneza. Riziidicabe cueecabe «bandadi» nuu lúcabe primeru ante gacaláʼdxicabe cueecabe «guixi» nuu lú stobi.

«Bidieeʼ cuenta qué zanda diʼ gusiguieeʼ[...]. Gucané stale textu naa para bichaa modo riníʼ iqueʼ.» (JEFFERY)

Jeffery, ni biʼniʼ dxiiñaʼ guidubi xquendanabani lu negocio, guníʼ sicaríʼ: «Ra jma ziziideʼ de Biblia, bidieeʼ cuenta qué zanda diʼ gusiguieeʼ ne quiteʼ binni para gutuaaʼ. Gucané stale textu naa para bichaa modo riníʼ iqueʼ, casi Proverbios 11:1 ra na “nanalaʼdxiʼ Jiobá” gusiguii binni». Biziidiʼ Jeffery guni ni jneza né binni, neca cadi tobi si ni runi crecaʼ, qué ñácabe casi ca hombre ni gucalaʼdxiʼ nusaba Jesús ora gunabadiidxacaʼ de impuestu.

Guiráʼ ca testigu stiʼ Jiobá nuu lu Guidxilayú rúnicaʼ stipa pur guibánicaʼ casi rusiidiʼ Biblia. Rúnicabe stipa pur chinándacabe conseju riʼ: «Naquiiñe ibani tu modo naguixhe Dios ne usihuinni tu dxandí ma adxé laatu yanna, purti ma nayá xpida tu ne runi tu ni jneza» (Efesios 4:24). Galán guʼnuʼ pa guyubuʼ gannuʼ tuu nga ca testigu stiʼ Jiobá, xi runi crécabe ne ximodo zanda gacanécabe lii guiziidiluʼ de guidxilayú cubi chigudii Dios laanu. Ti guidxilayú ra maʼ qué ziuu hipocresía, sínuque zaca ni jneza (2 Pedro 3:13).