Cele zece porunci sunt legi date de Dumnezeu Israelului antic. Ele mai sunt cunoscute drept Cele zece cuvinte; această denumire este o transliterare a expresiei ebraice ʽaséret haddevarím. Ea apare de trei ori în Pentateuh (Tora), adică primele cinci cărți ale Bibliei. (Exodul 34:28; Deuteronomul 4:13; 10:4) Din echivalentul grecesc, déka (zece) lógous (cuvinte), s-a format termenul „decalog”.

 Dumnezeu a gravat Cele zece porunci pe două table de piatră și i le-a dat profetului său Moise pe Muntele Sinai. (Exodul 24:12-18) Cele zece porunci sunt enumerate în Exodul 20:1-17 și în Deuteronomul 5:6-21.

•  Cele zece porunci

•  De ce diferă modul în care sunt împărțite Cele zece porunci?

•  Care a fost scopul Celor zece porunci?

•  Sunt creștinii obligați să respecte Cele zece porunci?

•  Mai sunt Cele zece porunci practice?

•  Cum se reflectă în Noul Testament principiile care stau la baza Celor zece porunci

1.   Să i te închini doar lui Iehova Dumnezeu. (Exodul 20:3)

2.   Să nu practici idolatria. (Exodul 20:4-6)

3.   Să nu folosești în mod nedemn numele lui Dumnezeu. (Exodul 20:7)

4.   Să ții sabatul. (Exodul 20:​8-​11)

5.   Să-ți onorezi părinții. (Exodul 20:12)

6.   Să nu ucizi. (Exodul 20:13)

7.   Să nu comiți adulter. (Exodul 20:14)

8.   Să nu furi. (Exodul 20:15)

9.   Să nu depui mărturie mincinoasă. (Exodul 20:16)

10.   Să nu dorești ceva ce nu-ți aparține. (Exodul 20:17)

 În Biblie, poruncile nu sunt numerotate. Prin urmare, nu există un consens privind modul în care trebuie împărțite poruncile. Lista de mai sus reflectă modul în care sunt împărțite în general Cele zece porunci. Cu toate acestea, ele sunt împărțite și altfel. Diferențele se văd la prima, la a doua și la ultima poruncă. a

 Cele zece porunci au făcut parte din Legea mozaică. Ea cuprindea peste 600 de porunci și reprezenta termenii unei înțelegeri, sau ai unui legământ, pe care Dumnezeu a încheiat-o cu Israelul antic. (Exodul 34:27) Dumnezeu le-a promis israeliților că urmau să aibă parte de binecuvântări dacă respectau Legea mozaică. (Deuteronomul 28:1-14) Cu toate acestea, scopul principal al Legii era să-i pregătească pe israeliți pentru venirea promisului Mesia, sau Cristos. (Galateni 3:24)

 Nu. Dumnezeu a dat Legea, inclusiv Cele zece porunci, doar națiunii antice Israel. (Deuteronomul 5:2, 3; Psalmul 147:19, 20) Creștinii nu sunt obligați să respecte Legea mozaică; chiar și creștinii evrei ‘au fost eliberați de sub Lege’. (Romani 7:6) b Legea mozaică a fost înlocuită de „legea lui Cristos”, ce cuprinde tot ce le-a poruncit Isus continuatorilor lui să facă. (Galateni 6:2; Matei 28:19, 20)

 Da. Întrucât Cele zece porunci ne dezvăluie modul de gândire al lui Dumnezeu, putem trage foloase din studierea lor. (2 Timotei 3:16, 17) Ele au la bază principii demne de încredere, care nu-și vor pierde niciodată valoarea practică. (Psalmul 111:7, 8) De fapt, multe dintre aceste principii reprezintă fundamentul învățăturilor din Noul Testament. (Vezi chenarul „ Cum se reflectă în Noul Testament principiile care stau la baza Celor zece porunci”.)

 Isus și-a învățat continuatorii că toată Legea mozaică, inclusiv Cele zece porunci, avea la bază două porunci fundamentale. El a spus: „«Să-l iubești pe Iehova, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu toată mintea ta». Aceasta este cea mai mare și cea dintâi poruncă. A doua, asemenea ei, este: «Să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți». De aceste două porunci depind toată Legea și Profeții”. (Matei 22:34-40) Așadar, deși creștinii nu sunt obligați să respecte Legea mozaică, lor li se poruncește să îi iubească pe Dumnezeu și pe semenii lor. (Ioan 13:34; 1 Ioan 4:20, 21)